1. [MDA2] uiagă sf [At: KLEIN, D. / V: iagă, oi~, uioa~ / Pl: uiegi / E: mg ûveg] (Reg) 1 Sticlă. 2 Recipient, vas din sticlă pentru păstrat lichide. 3 (îe; îf oiagă) A fi beteag de oia~ A fi bețiv. 4 Sticlă de lampă. 5 (Trs) Damigeană (în împletitură de nuiele).
2. [CADE] ❍UIAGĂ = OIAGĂ.
3. [DLRLC] UIAGĂ, uiegi, s. f. (Regional; și în forma oiagă) Sticlă. S-au dus și s-au dus, pînă ce au ajuns la un munte de oiagă (steclă). MARIAN, O. I 337. ♦ Vas de sticlă pentru păstrarea lichidelor; clondir. Este-o mas-a dorului, Pe masă oiegi cu bere. ȘEZ. XIX 36. – Variantă: oiagă s. f.
4. [MDA2] iagă sf vz uiagă
5. [MDA2] oiagă sf vz uiagă
6. [MDA2] uioagă sf vz uiagă
7. [CADE] ❍UIEGUȚĂ (pl. -țe) sf. Băn. 🏺 dim. UIAGĂ. Sticluță: după ce-și goli uieguța, se sculă în picioare (CAT.).
8. [Scriban] ĭágă, V. oĭagă.
9. [Scriban] oĭágă f., pl. oĭegĭ (ung. üveg). Trans. Banat. Sticlă (materie). Garafă, șip. – Și ĭagă, pl. ĭegĭ.
10. [DER] oiagă (-iege), s. f. – (Trans.) Flacon, sticluță. Mag. üveg (Cihac, II, 518; Byck-Graur 40; Gáldi, Dict., 166). – Der. oiegar, s. m. (Trans., vînzător de sticle).
11. [DRAM 2021] uiágă, s.f. v. oiagă.
12. [DRAM 2015] uiagă, s.f. – v. oiagă („sticlă”).
13. [DRAM] uiagă, uiegi, (oiagă, iagă), s.f. – Recipient din sticlă pentru lichide; glaje, sticlă (Țiplea 1906): „Pus-am tri uiegi cu rum” (Memoria 2001: 98). – Din magh. üveg „sticlă”.
14. [DAR] oiagă, oiegi, s.f. (reg.) sticlă, garafă.
15. [DRAM 2015] iagă, s.f. – v. oiagă („sticlă”).
16. [DRAM 2015] oiagă, oiege, oieje, (uiagă, iagă), s.f. – (reg.) Recipient din sticlă de litraj mic; glaje, sticlă (Țiplea, 1906): „Plata noastră-i foarte mică / Numa-o iagă de pălincă” (Bilțiu, 1996: 72); „Numa-o-oiagă de horincă” (Calendar, 1980: 145); „Pus-am tri uiegi cu rum” (Memoria, 2001: 98). – Din magh. üveg „sticlă” (Scriban; Cihac, Galdi, cf. DER).
17. [DRAM] iagă, ieji, (uiagă, oiagă), s.f. – Sticlă. Recipient din sticlă de mic litraj (de regulă de 1 l. sau ½ l.): „Plata noastră-i foarte mică / Numa-o iagă de pălincă” (Bilțiu 1996: 72). – Din magh. üveg „sticlă”.
18. [DRAM] oiagă, oiege, (uiagă, iagă), s.f. – Recipient din sticlă de litraj mic: „Numa-o-oiagă de horincă” (Calendar 1980: 145). – Din magh. üveg (Cihac cf. DER).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL