1. [DEX '09] TUTUNGIU, tutungii, s. m. Bărbat care vinde într-o tutungerie. – Din tc. tütüncü.
2. [MDA2] tutungiu1 sm [At: CR (1831), 308/23 / Pl: ~ii / E: tc tütüncü] 1 Proprietarul unei tutungerii Si: (îvr) traficant2. 2 Bărbat care vinde într-o tutungerie Si: (îvr) traficant2 (2). 3 (Fam) Fumător (pasionat) Si: (fam) tutunar (1).
3. [MDA2] tutungiu2, ~ie a [At: GRAIUL, I, 137 / Pl: ~ii / E: ctm tutuniu + turungiu] (Reg) Tutuniu.
4. [DLRLC] TUTUNGIU, tutungii, s. m. Bărbat care ține în concesie o tutungerie sau care vinde într-o tutungerie. ◊ Compus: (turcism învechit) tutungi-bașa = slujbaș însărcinat cu supravegherea cultivării și vînzării tutunului. Orînduitul mumbașir tutungi-bașa al măriei-sale au adus pe acești mai jos înaintea mea. La TDRG. – Variantă: (în compuse) tutungi s. m.
5. [DLRM] TUTUNGIU, tutungii, s. m. Bărbat care ține o tutungerie sau care vinde țigări, tutun etc. – Tc. tütüncü.
6. [Șăineanu, ed. VI] tutungiu m. vânzător de tutun. [Turc. TÜTÜNDJI].
7. [Scriban] tutungíŭ m. (turc. tütüncü). Vînzător de tutun. Fumător: mare tutungiŭ maĭ eștĭ! – Fem. -gĭoaĭcă.
8. [DOOM 3] tutungiu (înv.) s. m., art. tutungiul; pl. tutungii, art. tutungiii (desp. -gi-ii)
9. [DOOM 2] tutungiu s. m., art. tutungiul; pl. tutungii, art. tutungiii (-gi-ii)
10. [MDO] tutungiu
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL