1. [MDA2] turduluca vtr [At: RETEGANUL, P. I, 148 / V: (reg) ~duca, ~lica / Pzi: ~luc / E: turduluc] (Reg) 1-2 A (se) rostogoli.
2. [MDA2] turduca v vz turduluca
3. [MDA2] turdulica v vz turduluca
4. [DAR] turduluca, turduluc, vb. I (reg.) a rostogoli; a (se) tăvăli.
5. [DRAM 2021] turdulucá, v.r.t. (reg.) A (se) rostogoli: „Bobu acela de piper, cum l-o pus, s-o tăt turdulucat, s-o tăt mișcat” (Bilțiu, 2007: 93). – Din turduluc „tăvălug” (MDA).
6. [DRAM 2015] turduluca, vb. refl. și intranz. – (reg.) A (se) rostogoli. – Din turduluc „tăvălug” (MDA).
7. [DRAM] turduluca, vb. refl. și intranz. – A (se) rostogoli. – Din turduluc „tăvălug”.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL