Definiție și ce înseamnă țurcănesc

1. [DEX '09] ȚURCĂNESC, -EASCĂ, țurcănești, adj. (Mai ales despre căciuli) Făcut din blană de oaie țurcană sau din lână țurcană. – Țurcan + suf. -esc.

2. [CADE] ȚURCĂNESC adj. 👕 Căciulă, cușmă țurcănească = ȚURCĂ1: pe poteca de munte... suia... un om înalt... cu căciula lungă țurcănească (GRIG.); căciula țurcănească, trîntită p’o ureche, îl prindea ca pe-un haiduc (DLVR.); din cînd în cînd trecea pe lîngă ei cîte un tînăr cavaler cu căciula țurcănească (EMIN.); cea mai mare parte era cu cușme țurcănești (ISP.); sarică țurcănească, sarică făcută din lînă țurcană: Cu căciula mocănească, Cu sarica țurcănească (PAMF.) [țurcan].

3. [DLRLC] ȚURCĂNESC, -EASCĂ, țurcănești, adj. Făcut din piele de oaie țurcană, de țurcan, cum poartă țurcanii. Cu căciula mocănească, Cu sarica țurcănească. PAMFILE, la CADE. Căciuli țurcănești, date pe ochi. DELAVRANCEA, S. 201. Din cînd în cînd trecea pe lîngă el cîte-un tînăr cavaler cu căciula țurcănească. EMINESCU, N. 57. Cea mai mare parte poartă cușme țurcănești. NEGRUZZI, S. I 121.

4. [Șăineanu, ed. VI] țurcănesc a. făcut din lână țurcană: căciulă turcănească POP.

5. [Scriban] țurcănésc, -eáscă adj. (d. țurcan). Căcĭulă țurcănească, căcĭulă mare țuguĭată.

6. [DOOM 3] țurcănesc adj. m., f. țurcănească; pl. m. și f. țurcănești

7. [DOOM 2] țurcănesc adj. m., f. țurcănească; pl. m. și f. țurcănești

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] stereoautograf sn [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~e / E: ns […]
1. [MDA2] stereoautografie sf [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~ii / E: fr […]
1. [DEX '09] STEREOBAT, stereobate, s. n. Masiv de zidărie, de obicei reprofilat sau în […]
1. [MDA2] stereocameră sf [At: LTR2 / Pl: ~re / E: stereo2- + cameră] Cameră […]
1. [MDN '00] STEREOCARDIOGRAFIE s. f. vectocardiografie tridimensională. (< fr. stéréocardiographie) 2. [DETS] STEREO- „solid, […]
[MDN '00] STEREOCARDIOGRAMĂ s. f. imagine prin stereocardiografie. (< fr. stéréocardiogramme) Sursă: DEX online sub […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAF, stereocartografe, s. n. Aparat folosit pentru obținerea automată a planului topografic […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAFIE s. f. Procedeu de întocmire a hărților cu ajutorul stereogramelor. [Pr.: […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro