[Petro-Sedim] turboglif, (engl.= turbogliph) mecanoglif de eroziune, sindepo-zițional, caracteristic supr. de strat ale dep. turbiditice; t. sunt foarte frecvente în dep. de fliș și pot fi utilizate în reconstituiri de paleocurenți. Termenul are caracter compre-hensiv și poate fi considerat sin. cu: scour marks (engl.), flute cast (engl.). V. și mecanoglife. turbulent, (engl.= turbulent) 1. caracteristică a curgerii unui curent de apă al cărui vector al vitezei are o direcție variabilă în fiecare punct al curentului, dar tinde, sub unghiuri diferite, spre direcția sa principală; temporar și local, mase de ape mai mari sau mai mici se mișcă independent de direcția generală a curentului; 2. caracteristică a unei mase de apă cu particule în suspensie. turmalină, (engl.= turmaline) sorosilicat cu compoziție foarte complexă. Se prezintă sub formă de cristale columnare sau agregate bacilare, fibroase sau aciculare, de asemenea, ca mase granulare compacte. Culoarea t. este foarte variabilă: incoloră (achroit), verde (cu Cr), galbenă sau brună (dravit cu Mg), roz (elbait cu Mn, Li și Co), roșie (rubbelit), neagră (schorlit), albastră (indigolit). Clivajul este slab, D = 7, iar G între 3 și 3,25. T. este un min. accesoriu în ș. crist., în granite, pegmatite, în roci de contact; se mai întâlnește în unele filoane metalifere depusă în etapa pneumatolitică.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL