1. [DCR2] tupeist s. m. (limba vorbită) Persoană cu tupeu, impertinent ◊ „Tupeistul. I.N.P. păgubește SNCFR cu 138.411.158 lei și cere României libere 100.000.000 lei despăgubiri... morale.” R.l. 8 IV 95 p. 5 (din tupeu + -ist)
2. [DOOM 3] +tupeist (fam.) adj. m., s. m., pl. tupeiști; adj. f., s. f. tupeistă, pl. tupeiste
3. [Argou] tupeist, -ă, tupeiști, -iste s. m., s. f., adj. (om) care se distinge prin îndrăzneală, obrăznicie, lipsă de bun-simț.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL