1. [DEX '09] TUMBELECHI, tumbelechiuri, s. n. (Înv.) Tobă mică de aramă, de formă semisferică, care facea parte din instrumentele fanfarei turcești. – Din tc. dümbelek.
2. [MDA2] tumbelechi sn [At: GHICA, S. 322 / V: (înv) tembelic, ~bechi, ~ehi / Pl: ~uri / E: tc dümbelek] (Înv) Tobă mică de aramă, de formă semisferică, care făcea parte din instrumentele fanfarei turcești.
3. [DEX '98] TUMBELECHI, tumbelechiuri, s. n. Tobă mică de aramă, de formă semisferică, care făcea parte din instrumentele fanfarei turcești. – Din tc. dümbelek.
4. [DLRLC] TUMBELECHI, tumbelechiuri, s. n. (Turcism învechit) Tobă mică de aramă de formă semisferică, făcînd parte din instrumentele meterhanelei. În tot timpul acestei ceremonii îi bătea în curte meterhaneaua cu surle, cu tobe și tumbelechiuri. GHICA, S. A. 38. – Variantă: tumbelehi (FILIMON, C. 59) s. n.
5. [Scriban] tumbeléchĭ și -elíc n., pl. urĭ (turc. tümbelekĭ și -ek, d. pers. dümbelek, tobă mică, d. tablek, dim d. tabl, tobă. V. tabulhana). Vechĭ. Un fel de tobă maĭ mică de aramă (principalu instrument al meterhaneleĭ). – Și tumbechĭ (turc. tumbekĭ).
6. [MDA2] tembelic2 sn vz tumbelechi
7. [MDA2] tumbechi sn vz tumbelechi
8. [MDA2] tumbelehi sn vz tumbelechi
9. [DLRLC] TUMBELEHI s. n. v. tumbelechi.
10. [Șăineanu, ed. VI] tumbelechiu n. un fel de țimbală, instrument principal al meterhanelei: în tot timpul acestei ceremonii îi bătea în curte meterhaneaua cu surle, cu tobe și tumbelechiuri GHICA. [Turc. TÜMBELEK, țimbală].
11. [Scriban] 1) tumbác și tumbéchĭ n., pl. urĭ (turc. tumbak, bobiță). Vechĭ. Abanos, lemn negru: cu toĭag de liliac și mătăniĭ de tumbac (P. P.).
12. [DOOM 3] tumbelechi (înv.) s. n., pl. tumbelechiuri
13. [DOOM 2] tumbelechi (înv.) s. n., pl. tumbelechiuri
14. [DER] tumbelechi (-iuri), s. n. – Tobă mică, semisferică, din fanfara turcească. Tc. (per.) tümbelek (Șeineanu, III, 125), cf. ngr. τουμπελέϰι, bg. tĭumbelek. Sec. XIX, înv.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL