1. [DEX '09] ȚUICĂRIE, țuicării, s. f. Loc (improvizat) unde se servește țuică. – Țuică + suf. -ărie.
2. [MDA2] țuicărie sf [At: CAMIL PETRESCU, O. II, 113 / Pl: (1) ~ii / E: țuică1 + -ărie] 1 Locul improvizat unde se bea țuică1 (1). 2 (Mun) Cantitate mare de țuică1 (1). 3 (Mun) Fabricare de țuică1 (1).
3. [DLRLC] ȚUICĂRIE, țuicării, s. f. Local (improvizat) unde se bea țuică. Plecaseră și circul cel mare și cele două berării de lux, cu ghirlande... mai rămăseseră încă țuicăriile și barăcile mici de pînză. CAMIL PETRESCU, O. II 113.
4. [DOOM 3] țuicărie s. f., art. țuicăria, g.-d. art. țuicăriei; (locuri) pl. țuicării, art. țuicăriile (desp. -ri-i-)
5. [DOOM 2] țuicărie s. f., art. țuicăria, g.-d. art. țuicăriei; pl. țuicării, art. țuicăriile
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL