1. [MDA2] triplica vt [At: COSTINESCU / Pzi: triplic / E: fr tripliquer, lat triplicare] (Îvr) A tripla (1).
2. [MDA2] triplic sn vz tiriplic
3. [Scriban] tríplic, a -á v. tr. (lat. triplico, -áre, d. triplex și triplus, triplu. Cp. cu multiplic). Întreĭesc.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL