Definiție și ce înseamnă tricotare

1. [DEX '09] TRICOTARE, tricotări, s. f. Acțiunea de a tricota și rezultatul ei; tricotat. – V. tricota.

2. [MDA2] tricotare sf [At: LM / Pl: ~tări / E: tricota] 1 Procedeu de transformare (manuală sau mecanică) a firelor de lână, de bumbac etc. în tricot (2) Si: tricotat1 (1), (înv) tricotaj (1). 2 (Pex) Confecționare a obiectelor (de îmbrăcăminte) prin împletirea în ochiuri a unor fibre textile Si: tricotat1 (2), (înv) tricotaj (2).

3. [DLRLC] TRICOTARE, tricotări, s. f. Acțiunea de a tricota și rezultatul ei.

4. [DN] TRICOTARE s.f. Acțiunea de a tricota și rezultatul ei; tricotat. [< tricota].

5. [DEX '09] TRICOTA, tricotez, vb. I. Tranz. A transforma (manual sau mecanic) firele de lână, de bumbac etc. în tricot; p. ext. a confecționa obiecte de îmbrăcăminte prin împletirea în ochiuri a unor fire textile. ◊ Mașină de tricotat = mașină pentru efectuarea tricotajelor sau a tricoturilor; tricoteză. – Din fr. tricoter.

6. [MDA2] tricota vt [At: COSTINESCU / Pzi: ~tez / E: fr tricoter] 1 A transforma (manual sau mecanic) firele de lână, de bumbac etc. în tricot (2). 2 (Pex) A confecționa obiecte (de îmbrăcăminte) prin împletirea în ochiuri a unor fire textile.

7. [DLRLC] TRICOTA, tricotez, vb. I. Tranz. A împleti ciorapi, flanele etc. (cu mîna sau cu mașina de tricotat).

8. [DN] TRICOTA vb. I. tr. A lucra, a împleti o țesătură în ochiuri. [< fr. tricoter].

9. [MDN '00] TRICOTA vb. tr. a lucra (manual sau cu mașini speciale) un tricot. (< fr. tricoter)

10. [Șăineanu, ed. VI] tricotà v. a împleti cu ace la ciorapi.

11. [Scriban] împletésc v. tr. (vsl. plesti-pleton, pletati, sîrb. plesti, a împleti. V. pleată). Fac (cu ață, cu sfoară orĭ cu alt-ceva) ochĭurĭ care formează un fel de țesătură compus din fire întortocheate și servindu-mă la această lucrare de igliță, acușor saŭ andrele saŭ și de mîna liberă cînd întrebuințez ramurĭ în loc de fire: a împleti păru din cap, cĭorapĭ, dantelă, o plasă de prins pește, un coș, o pălărie de paĭe ș. a. – Și pletesc (P. P.) – În ultimu timp s’a introdus barbarizmu croșetez și tricotez (d. fr. crochet, acușor, și tricoter, a împleti).

12. [Scriban] *tricotéz v. tr. (fr. tricoter). Barb. Împletesc (ață ca să fac cĭorapĭ).

13. [DOOM 3] tricotare s. f., g.-d. art. tricotării; pl. tricotări

14. [DOOM 2] tricotare s. f., g.-d. art. tricotării; pl. tricotări

15. [DOOM 3] tricota (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. tricotez, 3 tricotează; conj. prez. 1 sg. să tricotez, 3 să tricoteze

16. [DOOM 2] tricota (a ~) vb., ind. prez. 3 tricotează

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] stereoautograf sn [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~e / E: ns […]
1. [MDA2] stereoautografie sf [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~ii / E: fr […]
1. [DEX '09] STEREOBAT, stereobate, s. n. Masiv de zidărie, de obicei reprofilat sau în […]
1. [MDA2] stereocameră sf [At: LTR2 / Pl: ~re / E: stereo2- + cameră] Cameră […]
1. [MDN '00] STEREOCARDIOGRAFIE s. f. vectocardiografie tridimensională. (< fr. stéréocardiographie) 2. [DETS] STEREO- „solid, […]
[MDN '00] STEREOCARDIOGRAMĂ s. f. imagine prin stereocardiografie. (< fr. stéréocardiogramme) Sursă: DEX online sub […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAF, stereocartografe, s. n. Aparat folosit pentru obținerea automată a planului topografic […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAFIE s. f. Procedeu de întocmire a hărților cu ajutorul stereogramelor. [Pr.: […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro