1. [DEX '09] TRIBOLUMINESCENȚĂ s. f. Emisie slabă de lumină pe care o prezintă unele substanțe cristaline atunci când sunt sfărâmate sau sparte. – Din fr. triboluminescence.
2. [MDA2] triboluminescență sf [At: DN2 / Pl: ~țe / E: fr triboluminescence] Emisie slabă de lumină pe care o prezintă unele substanțe cristaline atunci când sunt sfărâmate sau sparte.
3. [DEX '98] TRIBOLUMINESCENȚĂ s. f. Emisiune slabă de lumină pe care o prezintă unele substanțe cristaline atunci când sunt sfărâmate sau sparte. – Din fr. triboluminescence.
4. [DN] TRIBOLUMINESCENȚĂ s.f. Proprietate a anumitor corpuri de a deveni luminescente cînd se sfărîmă. [< fr. triboluminescence].
5. [MDN '00] TRIBOLUMINESCENȚĂ s. f. luminescență produsă prin frecare. (< fr. triboluminescence)
6. [DOOM 3] !triboluminiscență s. f., g.-d. art. triboluminiscenței
7. [DOOM 2] !triboluminescență/triboluminiscență s. f., g.-d. art. triboluminescenței/triboluminiscenței
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL