1. [MDA2] treierătură sf [At: POLIZU / P: tre-i~ / E: treiera1 + -(ă)tură] (Îvr) 1 Treierat1. 2 (Csc) Treieriș (3).
2. [Scriban] treĭerătúră f., pl. ĭ. Grîne treĭerate: treĭerătura din arie. Modu de a treĭera: halal treĭerătură!
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL