1. [DEX '09] TRĂSURICĂ, trăsurici, s. f. Diminutiv al lui trăsură (1); trăsură mică și ușoară (cu două roți). ♦ Cărucior de copii. [Pl. și: trăsurele] – Trăsură + suf. -ică.
2. [MDA2] trăsurică sf [At: DDRF / Pl: ~ici, ~rele / E: trăsură + -ică] (Pfm) 1-4 (Șhp) Trăsură (40, 47) (mică). 5 Cărucior pentru copii Si: (îvr) trăsură (43).
3. [DLRLC] TRĂSURICĂ, trăsurici și trăsurele, s. f. Diminutiv al lui trăsură; trăsură mică și ușoară (uneori numai cu două roți). Ne suim în trăsurica lui împletită, cu pușca între noi, și hai la cîmp ori la baltă. SADOVEANU, O. VIII 158. ♦ Mic vehicul (cu arcuri) împins cu mîna, în care sînt plimbați copiii mici; cărucior, căruț.
4. [DOOM 3] trăsurică s. f., g.-d. art. trăsuricii/trăsurelei; pl. trăsurici/trăsurele
5. [DOOM 2] trăsurică s. f., g.-d. art. trăsuricii/trăsurelei; pl. trăsurici/trăsurele, art. trăsuricile/trăsurelele
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL