1. [DEX '09] TRANZIENT, -Ă, tranzienți, -te, adj. (Livr.) 1. Tranzitoriu. 2. Care trece (repede); trecător, efemer. [Pr.: -zi-ent] – Din lat. transiens, -tis, engl. transient.
2. [MDA2] tranzient, ~ă a [At: DEX-S / P: ~zi~e~ / Pl: ~nți, ~e / E: lat transiens, -tis, eg transient] (Liv) 1 Tranzitoriu (1). 2 Care trece (repede) Si: efemer.
3. [DN] TRANZIENT, -Ă (Fiz.) Tranzitoriu. ♦ (Liv.) Care trece (repede); trecător, efemer. [Pron. -zi-ent, var. transient, -ă adj. / cf. engl. transient, it. transiente, lat. transiens < transire – a trece peste].
4. [MDN '00] TRANZIENT, -Ă adj. 1. tranzitoriu. 2. care trece (repede); trecător, efemer. (< engl. transient, lat. transiens)
5. [DN] TRANSIENT, -Ă adj. v. tranzient.
6. [DOOM 3] tranzient (livr.) (desp. -zi-ent) adj. m., pl. tranzienți; f. tranzientă, pl. tranziente
7. [DOOM 2] tranzient (livr.) (-zi-ent) adj. m., pl. tranzienți; f. tranzientă, pl. tranziente
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL