1. [DLRLC] TRANSVERSALĂ, transversale, s. f. 1. Galerie orizontală în interiorul unei mine, care trece prin roci sterile de-a curmezișul direcției stratului. Cînd să-l întrebe vagonetarul că ce caută, a fugit înapoi pe transversală. DAVIDOGLU, M. 38. 2. (Mat.) Linie dreaptă indefinită care intersectează două sau mai multe linii (laturi ale unui triunghi, paralele etc.).
2. [DN] TRANSVERSALĂ s.f. 1. Dreaptă care intersectează laturile sau prelungirile laturilor unui triunghi, poligon sau o curbă. 2. (Mine) Galerie orizontală în interiorul unei mine, care trece prin roci sterile de-a curmezișul direcției stratului. [< fr. transversale].
3. [DEX '09] TRANSVERSAL, -Ă, transversali, -e, adj., s. f. 1. Adj. Care are direcția perpendiculară pe lungimea unui corp, a unei suprafețe; care taie ceva de-a curmezișul, care trece cruciș peste ceva. ♦ Secțiune transversală = suprafață obținută prin secționarea unui obiect cu un plan perpendicular pe lungimea lui. 2. S. f. (Mat.) Dreaptă care taie o figură dată. 3. S. f. Galerie orizontală în interiorul unei mine, care trece de-a curmezișul direcției stratului. – Din fr. transversal.
4. [MDA2] transversal, ~ă [At: CAIET, 67r/26 / V: (îvr) ~nv~, ~av~ / Pl: ~i, ~e / E: fr transversal] 1 a Care are direcția perpendiculară pe lungimea unui corp sau a unei suprafețe Si: (înv) transvers (1). 2 a (Îs) Secțiune ~ă Suprafață obținută prin secționarea unui obiect cu un plan perpendicular pe lungimea lui. 3-4 sf, a (Mat) (Dreaptă) care intersectează laturile sau prelungirile laturilor unui triunghi ori care taie o figură dată. 5 sf Galerie orizontală în interiorul unei mine, care trece de-a curmezișul direcției stratului Si: (rar) transversă (2).
5. [MDA2] tranversal, ~ă a vz transversal
6. [MDA2] traversal, ~ă a vz transversal
7. [DEX '98] TRANSVERSAL, -Ă, transversali, -e, adj., s. f. 1. Adj. Care are direcția perpendiculară pe lungimea unui corp, a unei suprafețe; care taie ceva de-a curmezișul, care trece cruciș peste ceva. ♦ Secțiune transversală = suprafață obținută prin secționarea unui obiect cu un plan perpendicular pe lungimea lui. 2. S. f. (Mat.) Dreaptă care intersectează laturile sau prelungirile laturilor unui triunghi ori care taie o figură dată. 3. S. f. Galerie orizontală în interiorul unei mine, care trece prin roci sterile, de-a curmezișul direcției stratului. – Din fr. transversal.
8. [DLRLC] TRANSVERSAL, -Ă, transversali, -e, adj. Care are direcția perpendiculară pe lungimea unui corp; care taie ceva de-a curmezișul, care trece cruciș peste ceva. Văile transversale sînt în general cele mai recomandabile pentru amplasarea construcțiilor de baraje. PROBL. GEOGR. I 98. Au intrat în sala cea mare, cu covoare groase pe jos, cu perdele mărginite jos cu draperii transversale, roșii. CAMIL PETRESCU, O. I 348. ◊ Secțiune transversală = suprafață obținută prin secționarea unui obiect cu un plan perpendicular pe lungimea lui.
9. [DN] TRANSVERSAL, -Ă adj. Care este în direcție perpendiculară pe lungimea unui corp; care taie (ceva) de-a curmezișul; transvers. [< fr. transversal].
10. [MDN '00] TRANSVERSAL, -Ă I. adj. dispus perpendicular pe lungimea unui corp; care taie (ceva) de-a curmezișul. II. s. f. 1. dreaptă care intersectează o figură dată. 2. galerie orizontală în interiorul unei mine care trece prin roci sterile de-a curmezișul direcției stratului. (< fr. transversal)
11. [Șăineanu, ed. VI] transversal a. care trece, care taie de-a curmezișul: linie transversală.
12. [Scriban] *transversál și transvérs, -ă adj. (fr. transversal, d. lat. transversus [d. trans, dincolo, și versus, întors, învîrtit]; transversarius, transversal. V. invers, traversez). De-a curmezișu, care taĭe pin mijloc: linie transversală. Adv. În mod transversal. – Și tranzv- (fiind-că se cĭocnește s de v).
13. [DOOM 3] transversală (desp. trans-ver-) s. f., g.-d. art. transversalei; pl. transversale
14. [DOOM 2] transversală s. f., g.-d. art. transversalei; pl. transversale
15. [DOOM 3] transversal (desp. trans-ver-) adj. m., pl. transversali; f. transversală, pl. transversale
16. [DOOM 2] transversal (trans-ver-) adj. m., pl. transversali; f. transversală, pl. transversale
17. [MDO] transversal
18. [IVO-III] transversal.
19. [GTA] TRANSVERSAL FLOTANT cablu sau bielă ce înlocuiește legătura rigidă cu chilă în locul inimii la deltaplanele de performanță.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL