1. [DEX '09] TRANSPLANTARE, transplantări, s. f. Acțiunea de a transplanta și rezultatul ei; transplantație. – V. transplanta.
2. [MDA2] transplantare sf [At: ÎNV. FRĂG. 20/6 / V: (înv) ~lân~ / Pl: ~tări / E: transplanta] 1 Răsădire a unei plante Si: repicare, replantare, transplantat1 (1), (rar) transplantație (1). 2 (Fig) Împământenire a unor obiceiuri, a unor cunoștințe etc. într-un loc unde nu existau înainte Si: transplantat1 (2), (rar) transplantație (2). 3 (Med) Intervenție chirurgicală prin care se înlocuiește un țesut sau un organ bolnav cu alt țesut sau organ sănătos de același fel, luat de la același organism sau de la altul Si: transplant (1), transplantat1 (3), (rar) transplantație (3).
3. [DLRLC] TRANSPLANTARE, transplantări, s. f. Acțiunea de a transplanta și rezultatul ei. Transplantări, grefe de țesuturi sau chiar de organe au fost făcute și în afară din organism cu particule detașate de țesuturi. MARINESCU, P. A. 54.
4. [DN] TRANSPLANTARE s.f. Acțiunea de a transplanta și rezultatul ei; transplantație. [< transplanta].
5. [DEX '09] TRANSPLANTA, transplantez, vb. I. Tranz. 1. A muta o plantă de la un Ioc provizoriu la locul de cultură; a răsădi. ♦ A aduce și a face să se aclimatizeze o plantă sau un animal în altă regiune decât aceea unde trăiește de obicei. ♦ Fig. A adapta, a împământeni o instituție, un obicei etc. 2. A face un transplant (2). – Din fr. transplanter, lat. transplantare.
6. [MDA2] transplanta [At: ÎNV. FRĂG. 14/24 / V: (înv) ~lân~ / Pzi: ~tez / E: lat transplantare, fr transplanter] 1 vt A scoate o plantă din pământ, din răsadniță sau din pepinieră și a o planta în alt loc Si: a răsădi, a repica, a replanta. 2 vr (Teh; îvr) A se transmite (7). 3 vt (C. i. plante, pex, animale) A duce în altă regiune decât aceea unde trăiește de obicei, făcând să se aclimatizeze. 4 vt (Fig; c. i. un popor, o colectivitate) A muta în altă țară, în alt loc Si: a strămuta. 5 vt (Fig; c. i. un obicei, un mod de creație, o specie literară etc.) A aduce din alt loc și a împământeni. 6 vt (Med) A face o transplantare (3).
7. [MDA2] transplânta v vz transplanta
8. [MDA2] transplântare sf vz transplantare
9. [DEX '98] TRANSPLANTA, transplantez, vb. I. Tranz. 1. A scoate din pământ o plantă (adultă) și a o planta definitiv în alt loc; a răsădi. ♦ A aduce și a face să se aclimatizeze o plantă sau un animal în altă regiune decât aceea unde trăiește de obicei. ♦ Fig. A adapta, a împământeni o instituție, un obicei etc. 2. A înlocui printr-o intervenție chirurgicală un țesut sau un organ bolnav cu alt țesut sau organ sănătos de același fel. – Din fr. transplanter, lat. transplantare.
10. [DLRLC] TRANSPLANTA, transplantez, vb. I. Tranz. 1. A scoate o plantă adultă din pămînt și a o planta în alt loc; a răsădi. După ce răsadurile au fost transplantate în ghivecele nutritive, au fost îngrijite în răsadnițe pînă cînd s-au dezvoltat îndeajuns. SCÎNTEIA, 1954, nr. 2898. ♦ A duce și a face să se aclimatizeze o plantă sau un animal în altă regiune decît aceea unde trăiește de obicei. ♦ A înlocui un țesut sau un organ bolnav cu un țesut sau un organ de același fel, printr-o intervenție chirurgicală. Avem aceleași rezultate, dacă transplantăm animalului cu tiroida extirpată, o altă tiroidă... de la alt animal. ANATOMIA 242. 2. Fig. A adopta, a împămînteni. Această școală, cu toate încercările noii direcțiuni din Iași de a o transplanta la noi, are puțini sorți de a găsi aderenți. MACEDONSKI, O. IV 70.
11. [DN] TRANSPLANTA vb. I. tr. 1. A scoate o plantă dintr-un loc și a o planta în alt loc; a răsădi. ♦ (Fig.) A adapta, a împămînteni o instituție, un obicei etc. 2. A înlocui printr-o inervenție chirurgicală un țesut, un organ bolnav, cu altul sănătos și de același fel. [< fr. transplanter].
12. [MDN '00] TRANSPLANTA vb. tr. 1. a scoate o plantă dintr-un loc și a o planta în alt loc; a răsădi. ◊ (fig.) a adapta, a împământeni o instituție, un obicei etc. 2. a înlocui printr-o intervenție chirurgicală un țesut sau un organ bolnav cu altul sănător. 3. (fig.) a transfera, a transporta. (< fr., engl. transplanter, lat. transplantare)
13. [DCR2] transplanta vb. I 1973 (fig.) Transporta v. lumiduct (din fr. transplanter; DN, DEX, DN3 – alte sensuri)
14. [Șăineanu, ed. VI] transplantà v. 1. a scoate o plantă, un arbore din locul în care se află și a-l replanta aiurea; 2. fig. a face să treacă dintr’o țară într’alta.
15. [Scriban] *transplantéz v. tr. (lat. transplantare, d. trans, dincolo, și plantare, a planta). Răsădesc, scot de unde crescuse și pun să crească aĭurea. Fig. Strămut: Traĭan a transplantat rasa latină în Dacia.
16. [DOOM 3] transplantare (desp. tran-splan-/trans-plan-) s. f., g.-d. art. transplantării; pl. transplantări
17. [DOOM 2] !transplantare (tran-splan-/trans-plan-) s. f., g.-d. art. transplantării; pl. transplantări
18. [DOOM 3] transplanta (a ~) (desp. tran-splan-/trans-plan-) vb., ind. prez. 1 sg. transplantez, 3 transplantează; conj. prez. 1 sg. să transplantez, 3 să transplanteze
19. [DOOM 2] !transplanta (a ~) (tran-splan-/trans-plan-) vb., ind. prez. 3 transplantează
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL