1. [DEX '09] TRANC interj. Cuvânt care imită zgomotul produs de o cădere sau de o lovitură puternică și bruscă. [Var.: tranca interj.] – Onomatopee.
2. [MDA2] tranc1 sn, i [At: CREANGĂ, P. 205 / V: (reg) ~anca, troan, troa~ / E: fo] (Pop) 1-2 (Cuvânt care) imită zgomotul produs de o lovitură puternică și bruscă, de o cădere, de o trântitură Si: tronc1 (1-2). 3-4 (Cuvânt care) imită zgomotul produs de mecanismul unei arme de foc când se apasă pe trăgaci. 5-6 (Rep) (Cuvânt care) imită un zgomot ritmic. 7-8 (Rep) (Cuvânt care) imită sunetul unui clopot.
3. [DLRLC] TRANC interj. Onomatopee care redă zgomotul produs de o lovire, o cădere sau o izbitură puternică și bruscă; tronc. Dete drumul săgeții și tranc! lovi drept în capul crăcătiței (= caracatiței). ISPIRESCU, L. 255. Spînul face tranc! capacul pe gura fîntînii. CREANGĂ, P. 205. ◊ (În forma tranca, repetat sau alternînd cu tronca) De inima căruței atîrnau păcornița cu feleștiocul și posteuca, care se izbeau una de alta cînd mergea căruța și făceau: tronca, tranca! tronca, tranca! CREANGĂ, P. 106. ◊ (Cu valoare de verb) O atitudine demnă... pînă la un moment dat, știi, colea, cînd i-o veni bine, la o chestie arzătoare, ș-atunci – tranc un discurs lucrat cum știe el. VLAHUȚĂ, la TDRG. – Variantă: tranca interj.
4. [Șăineanu, ed. VI] tranc! int. imită slobozirea săgeții sau puștii. [Onomatopee (v. tronc)].
5. [Scriban] tranc și trac, interj. care arată zgomotu mecanizmuluĭ uneĭ arme de foc (nu pocnitură): puse mîna pe pistol și tranc! V. tracatrucă, poc.
6. [DEX '09] TRANCA interj. v. tranc.
7. [DEX '09] TRÂND, trânji, s. m. 1. (Pop.) Hemoroizi. 2. Plantă erbacee din familia orhideelor, cu tulpina fistuloasă și cu flori de culoare galbenă sau brună-deschis, plăcut mirositoare (Neottia nidus avis). – Cf. sl. trondŭ.
8. [MDA2] tranca sn, i vz tranc
9. [MDA2] trânc2 sm vz trând1
10. [MDA2] trânci1 smp vz trând1
11. [MDA2] trânci2 smp vz trând2
12. [MDA2] trând2 [At: LB / V: (reg) ~nt, ~nz sm, ~nci, trunji smp / Pl: ~nji sm, ~uri, (reg) ~e sn / E: vsl трѫтъ, трѫдъ „bondar, parazit”] 1 sm (Pop; de obicei lpl) Larva unei insecte care trăiește în intestinele cailor sau ale vitelor. 2 sm (Pop) Boală provocată de trând2 (1). 3 sm (Reg; d. copii; îe) A avea ~ A fi neastâmpărat. 4 sm (Ent; Buc; Mol; îf trânt, trânz) Băligar (6) (Geotrupes stercorarius). 5 sn (Reg) Întăritură a pielii în palmă sau la călcâi Si: bătătură. 6 sm (Reg; îf trunji) Grunji (1). 7 sm (Reg; lpl) Rămășițe care se așază pe fundul vasului în care s-a topit untul Si: toropit1 (1). 8 sm (Reg) Zaț de cafea. 9 sm (Reg) Rămășițe de var în cazan, care nu mai pot fi folosite. 10 sn (Înv) Piatră de var albă și moale, care se folosea în școli drept cretă.
13. [MDA2] trând1 sm [At: COD. VOR. 98/2 / V: (reg) ~nc, ~ns, ~nt, ~nz sm, ~nci, ~nși smp / Pl: ~nji, (reg) ~nzi / E: vsl трѫдъ] 1 (Med; înv) Hidropizie. 2 (Med; pop; mpl) Hemoroizi. 3 (Med; reg; îf trâns) Cancer (1). 4 (Reg; lpl; șîc buruiană-de-~nji) Plantă erbacee din familia orhideelor, cu tulpina stufoasă și cu florile de culoare galbenă sau brun-deschis, plăcut mirositoare Si: (reg) cuibul-pământului, cuibul-păsării, cuibul-rândunicii, cuibușor, moșnegei, trânjișori (Neottia nidus avis). 5 (Bot; reg; și îae) Mama-pădurii (Lathraea squamaria). 6 (Bot; reg) Trânjoaică (Ranunculus illyricus).
14. [MDA2] trâns sm vz trând1
15. [MDA2] trânși smp vz trând1
16. [MDA2] trânt1 sm vz trând1
17. [MDA2] trânt2 smn vz trând2
18. [MDA2] trânz2 sm vz trând2
19. [MDA2] trânz1 sm vz trând1
20. [MDA2] troan sn, i vz tranc1
21. [MDA2] troanc sn, i vz tranc1
22. [MDA2] trunji smp vz trând2
23. [DEX '98] TRÂNJI s. m. pl. 1. (Pop.) Hemoroizi. 2. Plantă erbacee din familia orhideelor, cu tulpina fistuloasă și cu flori de culoare galbenă sau brună deschis, plăcut mirositoare (Neottia nidus avis). – Cf. sl. trondŭ.
24. [DLRLC] TRÎND, trînji, s. m. (Popular, mai ales la pl.) 1. Hemoroizi. 2. Larva unei insecte care trăiește în intestinele cailor; boală provocată de această larvă. Trînjii sînt niște paraziți ce trăiesc în partea intestinului gros... și produc calului o foarte mare mîncărime. ȘEZ. IV 121. 3. (Rar) Reziduu, rămășiță, rest; fig. lepădătură, drojdie, pleavă. Am văzut perindîndu-se tot ce Bucureștii avea mai... defăimat – jegul, lepra și trînjii societății. M. I. CARAGIALE, C. 57.
25. [Șăineanu, ed. VI] trânji m. 1. pl. emoroide; 2. buruiană întrebuințată de popor pentru a vindeca trânjii (Ranunculus illyricus). [Plural din trând cu sensul învechit de «umflătură»(v. trândav)].
26. [Scriban] tránca-tránca interj. care arată trăncăneala saŭ jucarea prea multă cu mecanizmu uneĭ arme de foc: ce tot tranca-tranca la urechea mea? V. tracatrucă.
27. [Scriban] 2) trînjĭ m. pl. Munt. est. Drojdie de cafea.
28. [Scriban] 1) trînjĭ m. pl. (din trînzĭ, pl. luĭ trînd). Emoroide. O plantă ranunculacee (ranúnculus illýricus), cu care poporu tratează emoroidele.
29. [DOOM 3] tranc interj.
30. [DOOM 2] tranc/tranca(-tranca) interj.
31. [DOOM 3] tranca/tranca-tranca interj.
32. [DOOM 3] tranca-tranca v. tranca
33. [DOOM 3] trând (înv., pop.) s. m., pl. trânji
34. [DOOM 2] tranca-tranca v. tranc
35. [DOOM 2] trând (înv., pop.) s. m., pl. trânji
36. [IVO-III] trânji pl.
37. [DER] tranc interj. – Exprimă ideea de zgomot sau de pocnet. Creație expresivă, cf. tronc, clanț. – Der. tranca-fleanca (var. treanca-fleanca), interj. (exprimă ideea de flecăreală sau de vorbă lungă), pentru partea a doua a compusului cf. fleancă; trăncăi (var. trăncăni), vb. (a hodorogi, a trosni, a flecări, a melița); trăncălău, s. m. (palavragiu, limbut); trăncănaie (var. trăncănea, trancafuse, catrafuse), s. f. (fleac, bagatelă, moft; boarfe), ultimele forme sînt mai puțin clare, cf. catrafuse, primele, probabil de la un pl. al formei următoare; trăncăneală, s. f. (flecăreală, mîncărime de limbă). Din rom. provine mag. trankálo (Edelspacher 23), cf. și bg. drănkanie „flecăreală”.
38. [DAR] trând2, trânji, trânduri, s.m. și n. (reg.) 1. larvă a unei insecte din intestinele unor animale; boala cauzată. 2. grunji. 3. rămășițe, resturi. 4. piatră de var, albă, mată, folosită drept cretă.
39. [DAR] trând1, trânji, s.m. (înv.) 1. hidropizie, dropică. 2. hemoroizi. 3. trinjoaică.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL