1. [DEX '09] TRAMBALA, trambalez, vb. I. Refl. și tranz. (Fam.) A (se) duce, a (se) muta, a (se) deplasa de colo până colo (fără rost). – După fr. trimbaler.
2. [MDA2] trambala vtr [At: C. PETRESCU, O. P. I, 227 / Pzi: ~lez / E: fr trimbaler] (Fam) 1-2 A (se) deplasa de colo până colo (fără rost).
3. [DLRLC] TRAMBALA, trambalez, vb. I. Refl. A se duce, a umbla de colo pînă colo (fără rost). E greu s-o vezi. Fiindcă ea n-are cupeu să se trambaleze pe ulița mare, în fiecare zi, la același ceas. C. PETRESCU, O. P. I 227.
4. [DN] TRAMBALA vb. I. refl., tr. (Fam.) A (se) muta, a (se) deplasa dintr-o parte în alta fără rost. [După fr. trimbaler].
5. [MDN '00] TRAMBALA vb. tr., refl. (fam.) a (se) deplasa dintr-o parte în alta. (după fr. trimbaler)
6. [Scriban] *trambaléz v. tr. (fr. trimbaler, infl. poate și de ngr. trambála, legănătoare. V. trapă). Barb. Tîrăsc de colo colo. V. refl. Mă vîntur, mă zbucĭum în coace și’n colo.
7. [DOOM 3] trambala (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 1 sg. trambalez, 3 trambalează; conj. prez. 1 sg. să trambalez, 3 să trambaleze
8. [DOOM 2] trambala (a ~) (fam.) vb., ind. prez. 3 trambalează
9. [DER] trambala (-lez, -at), vb. – A umbla de colo colo (fără rost). Fr. trimbaler.
10. [Argou] trambala, trambalez I. v. t. a duce, a muta, a deplasa II. v. r. 1. a se duce, a se muta, a se deplasa de colo până colo fără rost 2. a se deplasa în condiții dificile
11. [DRAM 2021] trambalá, trambalez, v.t.r. (fam.) A (se) muta dintr-un loc în altul: „Atâta am trambalat lucrurile aistea, de m-am hrănit” (Hovrea, 2016: 64). – După fr. trimbaler (Scriban, DER, DEX).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL