1. [MDA2] taftalog sn [At: CREANGĂ, A. 134 / V: (înv) ~laghion, tavtalaghion, traf~, traftol~, troftol~ sn, (reg) trăftăloagă sf / Pl: ~oage / E: ngr ταὐτολόγος „care repetă același lucru”] (Îvp) Carte mare și groasă.
2. [Scriban] taftalóg, traftalóg și terfelóg n., pl. oage (ngr. taftalógos, care înșiră aceleașĭ lucrurĭ, infl. de terfelesc orĭ și de tefter. V. taŭtologie). Iron. Carte saŭ condică voluminoasă și unsuroasă, chitan, hîrțoagă. – Și tîrfălóg și terfeloagă.
3. [MDA2] taftalaghion sn vz taftalog
4. [MDA2] tavtalaghion sn vz taftalog
5. [MDA2] traftalog sn vz taftalog
6. [MDA2] traftolog sn vz taftalog
7. [MDA2] trăftăloagă sf vz taftalog
8. [Scriban] traftalóg, V. taftalog.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL