1. [DLRLC] TOPSICAT, -Ă, topsicați, -te, adj. (Popular) Înveninat, otrăvit. Bubă veninată. Bubă topsicată. MAT. FOLK. 611. ◊ (Substantivat) Tu, izdate, Blestemate, Topsicate... Nu întinde, Nu cuprinde (pe cutare). MAT. FOLK. 624. – Variantă: topsăcat, -ă adj.
2. [DLRM] TOPSICAT, -Ă, topsicați, -te, adj. (Pop., în descîntece) Otrăvit, veninos. ♦ Fig. Supărat, cătrănit. – V. topsica.
3. [Scriban] topsicát, V. toapsec 2.
4. [MDA2] hopsecat, ~ă a vz topsicat
5. [DLRLC] TOPSĂCAT, -Ă adj. v. topsicat.
6. [DLRLC] TOPSICA, topsichez, vb. I. Tranz. (Popular) A otrăvi, a învenina. M-a mușcat, M-a topsicat, La inimă m-a săgetat. TEODORESCU, P. P. 403.
7. [DLRM] TOPSICA, topsichez, vb. I. Tranz. (Pop., în descîntece) A otrăvi, a învenina; a intoxica. – Lat. toxicare.
8. [Scriban] 2) toápsec, a topsecá și -icá, v. tr. (lat. toxico, -áre, moĭ în otravă). Vechĭ (Cant. și Teod. P. P. 393). Otrăvesc.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL