1. [MDA2] topseca [At: CANTEMIR, IST. 209 / V: (îrg) ~sica, (reg) ~soca, ~pzica, (înv) tup~ (Pzi: ~sec) / Pzi: toapsec / E: ml toxicare] 1 vt (Îvp) A otrăvi. 2 vr (Olt; fig) A se supăra.
2. [MDA2] toapsec, ~ă [At: CANTEMIR, HR. 22 / V: (îvr) ~amp~ s, (reg) ~sică, topsică sf / Pl: ? / E: ml toxicum] 1 s (Înv) Otravă. 2 s (Înv) Venin. 3 s (Reg; îf toapsică) Boală venerică. 4 s (Med; îvr) Dizenterie. 5 a (Olt) Foarte amar.
3. [MDA2] topsica v vz topseca
4. [MDA2] topsoca v vz topseca
5. [MDA2] topzica v vz topseca
6. [MDA2] tupseca v vz topseca
7. [Scriban] 2) toápsec, a topsecá și -icá, v. tr. (lat. toxico, -áre, moĭ în otravă). Vechĭ (Cant. și Teod. P. P. 393). Otrăvesc.
8. [DAR] topseca, topsec, vb. I (înv.) 1. a otrăvi. 2. a se supăra, a se necăji, a se învenina.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL