Definiție și ce înseamnă toponimie

1. [DEX '09] TOPONIMIE s. f. 1. Totalitate a numelor proprii de locuri, de ape, de munți etc. dintr-o țară sau dintr-o regiune. 2. Ramură a lingvisticii care se ocupă cu studiul numelor proprii de locuri; toponomastică. – Din fr. toponymie.

2. [MDA2] toponimie sf [At: SADOVEANU, O. XVI, 10 / Pl: (1) ~ii / E: fr toponymie] 1 Totalitatea numelor proprii de locuri, de ape, de munți etc. dintr-o țară sau dintr-o regiune Si: toponomastică (1). 2 Ramură a onomasticii care studiază originea, sensul, forma și evoluția numelor proprii de locuri Si: toponomastică (2).

3. [DLRLC] TOPONIMIE, toponimii, s. f. 1. Totalitatea numelor de locuri, de ape, de munți etc. dintr-o țară sau dintr-o regiune; nomenclatură topică. Toponimia se moștenește de la un neam la altul. SADOVEANU, O. L. 11. 2. Ramură a lingvisticii care se ocupă cu studiul numelor de locuri.

4. [DN] TOPONIMIE s.f. 1. Totalitatea numelor de locuri, a denumirilor geografice ale unui ținut, ale unei țări etc. 2. Ramură a lingvisticii care studiază numele de locuri; toponomastică. [Gen. -iei. / < fr. toponymie, cf. gr. topos – loc, onoma – nume].

5. [MDN '00] TOPONIMIE s. f. 1. totalitatea numelor de locuri, a denumirilor geografice ale unei regiuni, țări etc. 2. ramură a lingvisticii care studiază toponimele; toponomastică. 3. parte a morfologiei medicale care indică poziția și locul organelor și al părților anatomice. (< fr. toponymie)

6. [Șăineanu, ed. VI] toponimie f. nomenclatură topică.

7. [Scriban] *toponimíe f. (vgr. tópos, loc, și ónoma, nume. V. sin-onimie). Numele locurilor, nomenclatura topografică.

8. [DOOM 3] toponimie (desp. to-po-/top-o-) s. f., art. toponimia, g.-d. toponimii, art. toponimiei

9. [DOOM 2] !toponimie (to-po-/top-o-) s. f., art. toponimia, g.-d. toponimii, art. toponimiei

10. [DTL] TOPONIMIE (TOPONOMASTICĂ) s. f. (< fr. toponymie, cf. gr. topos „loc” + onoma „nume”): 1. totalitate a numelor de locuri, a denumirilor geografice ale unui ținut, ale unei țări etc. 2. ramură a lingvisticii care studiază numele de locuri.

11. [DETS] TOP-, v. TOPO-. □ ~algie (v. -algie), s. f., senzație de durere precis localizată; ~ectomie (v. -ectomie), s. f., ablație chirurgicală a unei arii citoarhitectonice corticale; ~onim (v. -onim), s. n., nume de loc; sin. toponimic (2); ~onimic (v. -onimic), adj., s. n., 1. adj., Care aparține toponimiei. 2. s. n., Toponim*; ~onimie (v. -onimie), s. f., 1. Totalitate a numelor proprii de locuri ale unei regiuni sau țări. 2. Ramură a lingvisticii care se ocupă cu studiul numelor proprii de locuri; sin. toponomastică. 3. Parte a morfologiei medicale care indică poziția și direcția organelor și părților anatomice.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] stereoautograf sn [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~e / E: ns […]
1. [MDA2] stereoautografie sf [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~ii / E: fr […]
1. [DEX '09] STEREOBAT, stereobate, s. n. Masiv de zidărie, de obicei reprofilat sau în […]
1. [MDA2] stereocameră sf [At: LTR2 / Pl: ~re / E: stereo2- + cameră] Cameră […]
1. [MDN '00] STEREOCARDIOGRAFIE s. f. vectocardiografie tridimensională. (< fr. stéréocardiographie) 2. [DETS] STEREO- „solid, […]
[MDN '00] STEREOCARDIOGRAMĂ s. f. imagine prin stereocardiografie. (< fr. stéréocardiogramme) Sursă: DEX online sub […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAF, stereocartografe, s. n. Aparat folosit pentru obținerea automată a planului topografic […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAFIE s. f. Procedeu de întocmire a hărților cu ajutorul stereogramelor. [Pr.: […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro