1. [MDA2] tăbultoc [At: CIHAC II, 495 / V: (reg) ~băl~, ~băltou, ~băltuc, ~bâl~, ~bât~, ~bol~, tobâl~, tob~, tomul~ sn / Pl: ~oace sn, ~toci sm / E: ns cf tăbulcă, tăbuieț] (Mol) 1 sn Sac umplut numai pe jumătate, pentru a putea fi cărat în spinare Si: (reg) tăbol. 2 sn Conținutul unui tăbultoc (1). 3 sm (Fig; dep) Persoană scundă și îndesată Si: (reg) tăbuieț (5).
2. [Șăineanu, ed. VI] tăbultoc n. Mold. 1. partea sacului plin de taină; 2. fig. scurt și gros. [Și tobultoc: v. tăbueț, dar de formațiune obscură].
3. [Scriban] tăbultóc n., pl. oace (dim. d. tăbol, format într’o limbă slavă din care a fost luat). Est. Tăbuĭeț. – Și tăbîltoc, tobîltoc, tobultoc și tomultoc. În Neam. Rom. Pop. 6, 716: tăbăltuc (tăgîrță).
4. [MDA2] tăbăltoc sn vz tăbultoc
5. [MDA2] tăbăltou sn vz tăbultoc
6. [MDA2] tăbăltuc sn vz tăbultoc
7. [MDA2] tăbâtoc sn vz tăbultoc
8. [MDA2] tăboltoc sn vz tăbultoc
9. [MDA2] tobâltoc sn vz tăbultoc
10. [MDA2] tobultoc sn vz tăbultoc
11. [MDA2] tomultoc sn vz tăbultoc
12. [Șăineanu, ed. VI] tobultoc n. V. tăbultoc.
13. [Scriban] tăbăltúc, V. tăbultoc.
14. [Scriban] tobîltóc, V. tăbultoc.
15. [Scriban] tobultóc, V. tăbultoc.
16. [Scriban] tomultóc, V. tăbultoc.
17. [DMLR] tăbultoc (= tăbîltoc (sac)) s. n., pl. tăbultoace
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL