1. [MDA2] țolonc s [At: ALR II, 2 547/325 / V: ~ng / Pl: ? / E: mg cölönk] (Trs) 1 (Îf țolong) Ceea ce atârnă, nefiind bine prins. 2 Fir de urzeală care n-a avut loc să treacă prin ițe și spată Si: (reg) mânz.
2. [MDA2] țolong s vz țolonc
3. [DAR] țolonc s.n. (reg.) 1. ceea ce atârnă. 2. mânz.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL