1. [DEX '09] TOLBAȘ, tolbași, s. m. (Înv.) Negustor ambulant de mărunțișuri; marchitan. – Tolbă + suf. -aș.
2. [MDA2] tolbaș sm [At: POLIZU / Pl: ~i / E: tolbă + -aș] (Înv) Negustor ambulant (de mărunțișuri), care își poartă marfa în tolbă (5) Si: marchitan, (reg) tolbar (1), tolbașar.
3. [DLRLC] TOLBAȘ, tolbași s. m. (Învechit) Negustor ambulant de mărunțișuri; marchitan, bocceagiu. Horboțică... cumpărată de pe la tolbașii care umpleau drumurile. MACEDONSKI, O. III 126.
4. [Șăineanu, ed. VI] tolbaș m. Munt. cel ce duce o tolbă în spinare, marfagiu.
5. [Scriban] tolbáș m. (d. tolbă). Munt. Negustor ambulant care vinde pînză, obĭecte de manufactură și galanterie ș. a. (numit și marfagiŭ, marchidan, coropcar și boccegiŭ). V. mămular.
6. [DOOM 3] tolbaș (înv.) s. m., pl. tolbași
7. [DOOM 2] tolbaș (înv.) s. m., pl. tolbași
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL