Definiție și ce înseamnă tocător

1. [DEX '09] TOCĂTOR, -OARE, tocători, -oare, adj., s. n. I. Adj. Care toacă, care mărunțește, care zdrobește ceva. II. S. n. 1. Cuțit mare sau mașină de tocat carne, nutreț etc. 2. Placă de lemn, de material plastic etc. pe care se toacă zarzavaturi, carne etc. ♦ Butuc pe care se taie lemne. [Var.: (II) tocătoare s. f.] – Toca + suf. -ător.

2. [MDA2] tocător, ~oare [At: POLIZU / Pl: ~i, ~oare / E: toca1 + -tor] 1 a (Îvr) Care bate toaca1 (1). 2 a Care taie un material în bucăți foarte mărunte (transformându-l în pastă). 3 sn Cuțit mare de tocat carne Si: (reg) satâr1. 4 Mașină de tocat carne. 5 sf Mașină de tocat nutreț (paie, coceni etc.) pentru vite Si: (reg) șișcalău, sișcă1, șișcorniță. 6 sn (Reg) Limba meliței. 7 sn Bucată de lemn, de plastic etc. dreptunghiulară sau rotundă pe care se taie carne, zarzavaturi etc. Si: fund, (reg) toblă (3), tocănător. 8 sn (Reg) Butuc pe care se taie lemne. 9 sn (Reg; pgn) Butuc (12). 10 sn (Reg) Butuc pe care cioplește rotarul.

3. [DEX '98] TOCĂTOR, -OARE, tocători, -oare, adj., s. n. I. Adj. Care toacă, care mărunțește, care zdrobește ceva. II. S. n. 1. Cuțit mare sau mașină de tocat carne, nutreț etc. 2. Placă de lemn, de material plastic etc. pe care se toacă zarzavaturi, carne etc. ♦ Butuc pe care se taie lemne. [Var.: (II) tocătoare s. f.] – Toca + suf. -ător.

4. [DLRLC] TOCĂTOR2, -OARE, tocători, -oare, adj. Care toacă, mărunțește, zdrobește ceva. Dar acuma iat-o iar la soare Melița de cînepi tocătoare. BENIUC, V. 73.

5. [DLRLC] TOCĂTOR1, tocătoare, s. n. 1. Cuțit mare sau mașină specială de tocat carne, nutreț etc. 2. Scîndură groasă pe care se toacă carne, zarzavaturi etc. ♦ Butuc pe care se taie lemne.

6. [Șăineanu, ed. VI] tocător n. 1. cuțit mare de tocat carnea; 2. scândură pe care se toacă.

7. [Scriban] tocătór n., pl. oare (d. a toca). Fundu pe care se toacă carnea.

8. [DEX '09] TOCĂTOARE s. f. v. tocător.

9. [Scriban] tocătoare f., pl. orĭ (d. a toca). Mașină de tocat carne. Mașină de tocat paĭe (numită și șișcă).

10. [DOOM 3] tocător1 adj. m., pl. tocători; f. sg. și pl. tocătoare

11. [DOOM 3] tocător2 (cuțit; planșă) s. n., pl. tocătoare

12. [DOOM 2] tocător2 (cuțit, planșă) s. n., pl. tocătoare

13. [DOOM 2] tocător1 adj. m., pl. tocători; f. sg. și pl. tocătoare

14. [DOOM 3] tocătoare (mașină de tocat) s. f., g.-d. art. tocătorii; pl. tocători

15. [DOOM 2] tocătoare (mașină de tocat) s. f., g.-d. art. tocătorii; pl. tocători

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] stereoautograf sn [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~e / E: ns […]
1. [MDA2] stereoautografie sf [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~ii / E: fr […]
1. [DEX '09] STEREOBAT, stereobate, s. n. Masiv de zidărie, de obicei reprofilat sau în […]
1. [MDA2] stereocameră sf [At: LTR2 / Pl: ~re / E: stereo2- + cameră] Cameră […]
1. [MDN '00] STEREOCARDIOGRAFIE s. f. vectocardiografie tridimensională. (< fr. stéréocardiographie) 2. [DETS] STEREO- „solid, […]
[MDN '00] STEREOCARDIOGRAMĂ s. f. imagine prin stereocardiografie. (< fr. stéréocardiogramme) Sursă: DEX online sub […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAF, stereocartografe, s. n. Aparat folosit pentru obținerea automată a planului topografic […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAFIE s. f. Procedeu de întocmire a hărților cu ajutorul stereogramelor. [Pr.: […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro