1. [MDA2] tobșoară sf [At: GORJAN, H. IV, 118/25 / Pl: ~re / E: tobă + -ușoară] 1-2 (Reg; șhp) Tobiță (1-2).
2. [DLRLC] TOBȘOARĂ, tobșoare, s. f. Tobiță. Găsirăm un stîlp de oțel nalt... de care era atîrnată cu zale de aur o tobșoară mică și cu un ciocan pentru bătut într-însa. GORJAN, H. IV 118.
3. [DLRM] TOBȘOARĂ, tobșoare, s. f. Tobiță. – Din tobă + suf. -șoară.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL