1. [DEX '09] PIȚIGUȘ, pițiguși, s. m. (Reg.) Pițigoi. – Pițig[oi] + suf. -uș.
2. [MDA2] pițiguș sm [At: CANTEMIR, IST. 79 / V: pâțâg~, (reg) pițâg~, pilițig~ / Pl: ~i / E: pițigoi css] 1 (Orn; pop; îs ~-mare, ~-de-casă, ~-sat) Pițigoi (1) (Parus major). 2 (Orn; pop; îc) ~-cu-coadă-lungă (sau ~-codarnic, ~-orb) Pițigoi-codat (Aegithalos caudatus). 3 (Orn; pop; îc) ~-cu-barbă Pițigoi-bărbos (Panurus biarmicus). 4 (Orn; reg) Cinteză (Fringilla coelebs). 5 (Trs; Buc; dep) Om slab. 6 (Mun; fig) Toană. 7 (Mun; fig) Aiureală. 8 (Mun; îe) A avea (sau a prăsi) ~i la cap A avea idei bizare. 9 (Buc) Pom nedefinit mai îndeaproape.
3. [DLRLC] PIȚIGUȘ, pițiguși, s. m. Pițigoi. Pe o rază aurie fîlfîi ușurel un pițiguș. SADOVEANU, P. M. 51. Cine-a făcut dragostele Mînce-i grîul păsările Și ovăzul pițigușii. pop. – Variantă: (regional) țițiguș (MARIAN, O. II 143) s. m.
4. [MDA2] pâțâguș sm vz pițiguș
5. [MDA2] pițâguș sm vz pițiguș
6. [MDA2] plițiguș[1] sm vz pițiguș
7. [MDA2] țițiguș[1] sm vz pițiguș
8. [DLRLC] ȚIȚIGUȘ s. m. v. pițiguș.
9. [Scriban] pițigóĭ m., pl. tot așa, și (rar) pițigúș m. (d. pițig, din cauza obiceĭuluĭ pițigoĭuluĭ de a tot cĭocni saŭ a pișca. V. chițibuș). O păsărică vioaĭe cu pene albăstruĭ și cu varietățĭ care au negru la cap și la pept (parus).
10. [DOOM 3] pițiguș s. m., pl. pițiguși
11. [DOOM 2] pițiguș s. m., pl. pițiguși
12. [DAR] pițiguș, pițiguși, s.m. (reg.) 1. pițigoi. 2. cinteză. 3. om slab, subțire. 4. (fig.) toană, capriciu; aiureală, țicneală. 5. nume de pom.
13. [DRAM 2021] pițigúș, pițiguși, (pitiș), s.m. Pasăre mică și vioaie, cu pene galbene pe pântece; pițigoi (Panus major). ■ (onom.) Pițiguși, poreclă pentru locuitorii din Finteușul Mare și Lăpușul Românesc. – Din pițig(oi) + suf. -uș (Scriban, DEX, MDA).
14. [DRAM 2015] pițiguș, pițiguși, (pitiș), s.m. – (ornit.) Pasăre mică și vioaie cu pene galbene pe pântece; pițigoi (Parus major). ♦ (onom.) Pițiguși, poreclă pentru locuitorii din Finteușu Mare și Lăpușu (Românesc). – Din pițig(oi) + suf. -uș (Scriban, DEX, MDA).
15. [DRAM] pițiguș, -i, (pitiș), s.m. – (ornit.) Pasăre mică și vioaie cu pene galbene pe pântece; pițigoi (Parus major). Pițiguși, poreclă pentru locuitorii din Lăpușu Românesc. – Din pițigoi, pițiga.
16. [DAR] țițiguș s.m. (reg.) 1. pițigoi. 2. vrabie.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL