1. [DEX '09] TÂRZIELNIC, -Ă, târzielnici, -ce, adj. (Rar; și substantivat) Care întârzie; fig. greoi, încet, leneș. [Pr.: -zi-el-] – Târziu + suf. -elnic.
2. [MDA2] târzielnic, ~ă a [At: OLLĂNESCU, H. O. 207 / P: ~zi-e~ / Pl: ~ici, ~ice / E: târziu + -elnic] (Pop) 1-2 Târziu (1, 3). 3 (Fig; d. persoane) Greoi (1). 4 (Fig; d. persoane) Șovăielnic.
3. [DEX '98] TÂRZIELNIC, -Ă, târzielnici, -ce, adj. (Și substantivat) Care întârzie; fig. greoi, încet, leneș. [Pr.: -zi-el-] – Târziu + suf. -elnic.
4. [DLRLC] TÎRZIELNIC, -Ă, tîrzielnici, -e, adj. (Rar; și substantivat) Care întîrzie; fig. greoi, leneș, șovăielnic. Am priceput și eu, tîrzielnicul de mine, cum merge șiretenia pricinii. ISPIRESCU, la TDRG.
5. [Scriban] tîrziélnic, -ă adj. (d. tîrziŭ). Tîrziŭ (la aparițiune, la minte, la vorbă), zăbavnic.
6. [DOOM 3] târzielnic (pop.) (desp. -zi-el-) adj. m., pl. târzielnici; f. târzielnică, pl. târzielnice
7. [DOOM 2] târzielnic (rar) (-zi-el-) adj. m., pl. târzielnici; f. târzielnică, pl. târzielnice
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL