1. [MDA2] țârțără sf vz țârțâră
2. [MDA2] țărțără sf vz țârțâră
3. [MDA2] țărțâră sf vz țârțâră
4. [MDA2] țărțiră sf vz țârțâră
5. [MDA2] țânțără sf vz țârțâră
6. [MDA2] țârțâr sm vz țârțâră
7. [MDA2] țârțâră [At: PAMFILE, VĂZD. 169 / V: ~țără, ~țiră, țânțără, țirțără, țirțară, ~țeră, țirțeră, țirțiră, ~țoră, țăr~, țărțiră, țărțără, ~țâr sm, țirțir sm / E: fo cf țâr1] (Reg) 1 sfs (Csc) Măzăriche. 2-3 sfs (Șîs strugure de poamă țirțără, struguri de țirțiră) Numele unei varietăți de struguri cu boabe mici, rare și acrișoare (sau foarte dulci). 4-5 af De dimensiuni mici și acrișor (sau foarte dulce).
8. [MDA2] țârțeră sf vz țârțâră
9. [MDA2] țârțiră sf vz țârțâră
10. [MDA2] țârțoră sf vz țârțâră
11. [MDA2] țirțară sf vz țârțâră
12. [MDA2] țirțără sf vz țârțâră
13. [MDA2] țirțeră sf vz țârțâră
14. [MDA2] țirțir sm vz țârțâră
15. [MDA2] țirțiră sf vz țârțâră
16. [DLRLC] ȚÎRȚÎRĂ s. f. (Regional) Măzăriche (II). Cînd fulgii sînt înlocuiți prin niște bobițe, ninsoarea aceea se cheamă țîrțîră. PAMFILE, VĂZD. 169.
17. [Scriban] țîrțără f., pl. ĭ (imit. d. țîr-țîr, zgomotu căderiĭ bobițelor de gheață. V. țurțurĭ. Cp. cu pîrpără). Est. Un fel de ploaĭe înghețată (numită și măzăriche) care cade ĭarna supt forma unor bobițe albe marĭ cît meĭu.
18. [DAR] țârțâră s.f. (reg.) 1. ploaie înghețată, măzăriche. 2. varietate de struguri.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL