1. [DEX '09] TIRĂNESC, -EASCĂ, tirănești, adj. (Înv.) Tiranic. – Tiran + suf. -esc.
2. [MDA2] tirănesc, ~ească a [At: FN 138 / Pl: ~ești / E: tiran + -esc] (Înv) 1-9 Tiranic (1-9).
3. [DEX '98] TIRĂNESC, -EASCĂ, tirănești, adj. (Înv.) Tiranic. – Tiran + suf. -esc.
4. [DLRLC] TIRĂNESC, -EASCĂ, tirănești, adj. (Învechit) Tiranic. Numai ca să împlinească Pofta sa cea tirănească: Să petrec tot cu oftări. CONACHI, P. 112.
5. [MDA2] tiranic, ~ă a [At: SĂULESCU, HR. I, 159/18 / Pl: ~ici, ~ice / E: fr tyrannique, lat tyrannicus, ngr τυραννικός] 1 (D. legi, fapte etc.) Care tiranizează (1) Si: crud, despotic, (înv) tiranicesc (1), tirănesc (1). 2-5 Care aparține tiranului (2-3, 5) sau tiraniei (2) Si: (înv) tiranicesc (2-5), tirănesc (2-5). 6-9 Caracteristic tiranului (2-3, 5) sau tiraniei (2) Si: (înv) tiranicesc (6-9), tirănesc (6-9). 10 (Fig; d. idei, sentimente, preocupări etc.) Care obsedează Si: chinuitor.
6. [MDA2] tirăni [At: ȘINCAI, HR. II, 30/18 / Pzi: ~nesc / E: tiran] (Înv) 1 vi (De obicei udp „asupra” „peste” etc.) A stăpâni ca un tiran (2). 2-3 vt A tiraniza (1-2). 4 vt (Fig) A chinui (1).
7. [DLRLC] TIRĂNI, tirănesc, vb. IV. Tranz. (Învechit) A tiraniza. Cred că tirăniți pe bieții romîni. ODOBESCU, S. II 11. ♦ Refl. A se chinui, a se canoni. Și-ncepu-ntîi bogăția să exprime într-aceste Că nemărginitul bine numai ea în lume este... Fără dînsa orișicine pre pămînt să tirănește. PANN, P. V. II 23.
8. [DLRM] TIRĂNI, tirănesc, vb. IV. Tranz. (Înv.) A tiraniza. ♦ Refl. A se chinui, a se canoni. – Din tiran.
9. [Scriban] *tiránic, -ă adj. (vgr. și ngr. tyrannikós). Relativ la tiran, la tiranie: lege, putere tiranică. Despotic, autoritar, crud: domnie tiranică. Fig. Puternic, irezistibil: farmecu tiranic al frumusețiĭ. Adv. În mod tiranic. – În L. V. -ánic și -ănésc.
10. [Scriban] *tiranisésc v. tr. (ngr. tyrannizo, aor. -ánnisa). Tratez cu tiranie (cu cruzime). V. refl. Avaru se tiranisește. – Și *tiranizez (fr. tyranniser). Și tirănesc (Pan).
11. [DOOM 3] tirănesc (înv.) adj. m., f. tirănească; pl. m. și f. tirănești
12. [DOOM 2] tirănesc (înv.) adj. m., f. tirănească; pl. m. și f. tirănești
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL