Definiție și ce înseamnă țipătoare

1. [MDA2] țipătoare sf [At: SCL 1978, 323 / Pl: ~ori / E: țipa2 + -ătoare] (Trs) Cascadă (1).

2. [DLRLC] ȚIPĂTOARE, țipători, s. f. (Regional) Un fel de fluier cu care vînătorii imită glasul diferitelor animale pentru a le atrage.

3. [Scriban] țipătoáre f., pl. orĭ. Șuĭerătoare de imitat țipetu păsărilor la vînat.

4. [DEX '09] ȚIPĂTOR, -OARE, țipători, -oare, adj., s. f. 1. Adj. (Despre glas) Strident. ♦ Fig. (Despre culori, lumină) Prea bătător la ochi, prea viu, prea intens. 2. S. f. (Reg.) Un fel de fluier cu care vânătorii imită glasul diferitelor animale pentru a le atrage. – Țipa1 + suf. -ător.

5. [MDA2] țipător, ~oare [At: HELIADE, D. J. 154/6 / V: (Mol) ~pitoare, ~pietoare (P: ~pi-e~), ~ptoare / Pl: ~i am, sf ~oare a / E: țipa1 + -ător] 1 a (D. voce, sunet etc.) Ascuțit și puternic. 2 a (D. voce, sunet etc.) Lipsit de armonie Si: strident. 3 a (D culori, obiecte colorate, lumină etc.) Care impresionează puternic și neplăcut ochiul Si: strident, (pop) ochios. 4 av În mod strident. 5 a (Îc) Acvilă ~oare Numele unei specii de acvilă, nedefinită mai îndeaproape (Aquila clanga). 6 sf (Mol) Un fel de fluier cu care vânătorii imită glasul diferitelor animale pentru a le atrage. 7 sf (Mol; Dob) Fluier pentru copii făcut din coajă de salcie. 8 sf (Orn; reg) Negraică (Dryocopus martius). 9 sf (Orn; Olt) Ciocănitoare-neagră (Picus martius). 10 sf (Orn; Olt) Ciocănitoare (1).

6. [MDA2] țipietoare sf vz țipător

7. [MDA2] țipitoare sf vz țipător

8. [MDA2] țiptoare sf vz țipător

9. [DEX '98] ȚIPĂTOR, -OARE, țipători, -oare, adj., s. f. 1. Adj. (Despre glas) Strident. ♦ Fig. (Despre culori, lumină) Prea bătător la ochi, prea viu, prea intens. 2. S. f. Un fel de fluier cu care vânătorii imită glasul diferitelor animale pentru a le atrage. – Țipa1 + suf. -ător.

10. [DLRLC] ȚIPĂTOR, -OARE, țipători, -oare, adj. 1. (Despre glas) Strident. 2. Fig. (Despre culori și lumină) Prea viu, prea bătător la ochi; strident. S-a făcut artistă și ai întîlnit-o peste mulți ani... cu toate semnele oboselii sub fardul țipător, în lumina țipătoare a localului de petreceri. PAS, Z. I 185.

11. [DOOM 3] țipătoare (fluier) (reg.) s. f., g.-d. art. țipătorii; pl. țipători

12. [DOOM 2] țipătoare (fluier) (reg.) s. f., g.-d. art. țipătorii; pl. țipători

13. [DOOM 3] țipător adj. m., pl. țipători; f. sg. și pl. țipătoare

14. [DOOM 2] țipător adj. m., pl. țipători; f. sg. și pl. țipătoare

15. [Argou] țipător, -oare, țipători, -oare s. m., s. f., adj. (intl.) reclamant.

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

1. [MDA2] stereoautograf sn [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~e / E: ns […]
1. [MDA2] stereoautografie sf [At: DN3 / P: ~re-o-a-u~ / Pl: ~ii / E: fr […]
1. [DEX '09] STEREOBAT, stereobate, s. n. Masiv de zidărie, de obicei reprofilat sau în […]
1. [MDA2] stereocameră sf [At: LTR2 / Pl: ~re / E: stereo2- + cameră] Cameră […]
1. [MDN '00] STEREOCARDIOGRAFIE s. f. vectocardiografie tridimensională. (< fr. stéréocardiographie) 2. [DETS] STEREO- „solid, […]
[MDN '00] STEREOCARDIOGRAMĂ s. f. imagine prin stereocardiografie. (< fr. stéréocardiogramme) Sursă: DEX online sub […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAF, stereocartografe, s. n. Aparat folosit pentru obținerea automată a planului topografic […]
1. [DEX '09] STEREOCARTOGRAFIE s. f. Procedeu de întocmire a hărților cu ajutorul stereogramelor. [Pr.: […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro