1. [DRAM 2021] tinzuí, tinzuiesc, v.t.r. (reg.) A (se) chinui; a tortura, a necăji: „Și văzui pe mândra mea / Șeapte draci o tinzuia” (Bârlea, 1924, I: 117). – Din magh. kinoz „a chinui” (Țurcanu).
2. [DRAM 2015] tinzui, tinzuiesc, vb. intranz. și refl. – (reg.) A (se) chinui; a tortura, a necăji: „Și văzui pe mândra mea / Șeapte draci o tinzuia” (Bârlea, 1924, I: 117). – Din magh. kinoz „a chinui” (Țurcanu).
3. [DRAM] tinzui, tinzuiesc, vb. intranz. și refl. – A (se) chinui; a tortura, a necăji: „Și văzui pe mândra mea / Șeapte draci o tinzuia” (Bârlea 1924 I: 117). – Din magh. kinoz „tortură” (Țurcanu).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL