1. [MDA2] țințea sf [At: ALR I, 790/278 / V: ~eșea / Pl: ~ele / E: țintă1 + -ea] (Reg; mpl) 1 Podoabe pe îmbrăcăminte. 2 Nasturi în formă dreptunghiulară sau pătrată, cusuți ca podoabă pe chimir. 3 Discuri mici de metal, de obicei de aramă, atârnate pe chimir. 4 Paiete.
2. [MDA2] țințeșea sf vz țințea
3. [DAR] țințea, țințele, s.f. (reg.) podoabe pe îmbrăcăminte.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL