1. [DEX '09] TINERIME s. f. Tineret. – Tânăr + suf. -ime.
2. [MDA2] tinerime sf [At: PETROVICI, P. 43/14 / E: tânăr + -ime] 1-2 Tineret (1-2). 3 (Reg) Tinerețe (1).
3. [DLRLC] TINERIME s. f. (Cu sens colectiv) Grup de tineri, mulțime de tineri. V. tineret. La ieșirea din teatru tinerimea s-a adunat cîntînd și cuvîntînd sub fereastra lui Pascali. CĂLINESCU, E. 137. Veți vedea o nomenclatură întreagă de cărți, scrise anume pentru tinerime. ANGHEL, PR. 179.
4. [Șăineanu, ed. VI] tinerime f. toți tinerii: tinerimea studioasă.
5. [Scriban] tineríme f. Totalitatea tinerilor: tinerimea universitară. V. junime.
6. [DOOM 3] tinerime s. f., g.-d. art. tinerimii
7. [DOOM 2] tinerime s. f., g.-d. art. tinerimii
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL