1. [DEX '09] TINERESC, -EASCĂ, tinerești, adj. Care aparține tinereții sau persoanelor tinere, privitor la tinerețe sau la persoanele tinere; caracteristic tinereții sau persoanelor tinere. – Tânăr + suf. -esc.
2. [MDA2] tineresc, ~ească a [At: DRLU / Pl: ~ești / E: tânăr + -esc] 1-2 Care aparține tinerilor (1) sau tinereții (1). 3-4 Caracteristic tinerilor (1) sau tinereții (1).
3. [DLRLC] TINERESC, -EASCĂ, tinerești, adj. Caracteristic tinereții sau persoanelor tinere; de om tînăr. Pe trunchiul acesta puternic și mlădios, capul era tineresc, cu ochii mari, negri. DUMITRIU, N. 257. Era un rîs limpede, tineresc, cristalin, care izbucnea din ființa ei ca seva primăverii. BOGZA, M. S. 10. Vă veți bucura pururea de... o putere tinerească. DRĂGHICI, R. 157.
4. [Scriban] 1) tinerésc, -eáscă adj. De tînăr, juvenil: avînt tineresc.
5. [DOOM 3] tineresc adj. m., f. tinerească; pl. m. și f. tinerești
6. [DOOM 2] tineresc adj. m., f. tinerească; pl. m. și f. tinerești
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL