1. [MDA2] tinctura vt [At: BUL. FIL. III, 186 / Pzi: ~rez / E: tinctură] (Înv) A trata cu tinctură (3) un material Si: a colora, a vopsi.
2. [DN] TINCTURA vb. I. tr. (Text.) 1. A da tente diverse stofelor, fibrelor etc. cu ajutorul unor coloranți. 2. (Fig.) A da culoare. [După fr. teinturier, teindre].
3. [MDN '00] TINCTURA vb. tr. 1. a da tente diverse stofelor, fibrelor etc. cu ajutorul unor coloranți; a vopsi. 2. (fig.) a da culoare. (după fr. teinturier)
4. [DEX '09] TINCTURĂ, tincturi, s. f. Medicament obținut prin dizolvarea în alcool sau în eter a elementelor active dintr-o plantă, dintr-un produs chimic etc. – Din lat. tinctura. Cf. fr. teinture.
5. [MDA2] tenctură sf vz tinctură
6. [MDA2] tentură sf vz tinctură
7. [MDA2] tinctură sf [At: ÎNV. ADEV. 37 / V: (înv) ten~, tent~, ~nt~ / Pl: ~ri / E: lat tinctura, ger Tinktur, it tintura, fr teinture] 1 (Urmat de determinări care indică substanța dizolvată) Medicament obținut prin dizolvarea în alcool sau în eter a elementelor active dintr-o plantă, dintr-un produs chimic etc. 2 (Înv) Suc. 3 (Înv) Vopsea. 4 (Fig) Nuanță.
8. [MDA2] tintură sf vz tinctură
9. [CADE] * IOD sbst. 🔬 Corp simplu, metaloid, de culoare cenușie, care se transformă la căldură în aburi de o frumoasă culoare violetă; e întrebuințat în medicină și în fotografie; tinctură de ~ 👉 TINCTURĂ [fr.].
10. [DLRLC] TINCTURĂ, tincturi, s. f. Medicament obținut prin dizolvarea în alcool sau în eter a elementelor active dintr-o plantă sau dintr-un produs chimic. ◊ Tinctură de iod v. iod.
11. [DN] TINCTURĂ s.f. Medicament lichid obținut prin dizolvarea unor substanțe (extrase din plante) în alcool sau în eter. ♦ (Fig.) Nuanță, culoare, coloratură. [< lat. tinctura, cf. fr. teinture].
12. [MDN '00] TINCTURĂ s. f. 1. medicament lichid obținut prin dizolvarea în alcool sau eter a unor extrase din plante, din organe de animale sau din minerale. 2. (fig.) nuanță, culoare; coloratură. (< lat. tinctura)
13. [Șăineanu, ed. VI] tinctură f. 1. licoare colorantă preparată pentru vopsit; 2. coloare de care un obiect e impregnat: tinctură solidă; 3. soluțiune chimică: tinctură de iod, tincturi medicinale; 4. fig. cunoștință superficială, spoeală.
14. [Scriban] *tinctúră f., pl. ĭ (lat. tinctura). Licoare colorantă: tinctură pentru păr. Medicament lichid din substanța vegetală (maĭ rar animală saŭ minerală) disolvat în alcool (maĭ rar în eter): tinctură de ĭod.
15. [DOOM 3] tinctură (desp. tinc-tu-) s. f., g.-d. art. tincturii; pl. tincturi
16. [DOOM 2] tinctură (tinc-tu-) s. f., g.-d. art. tincturii; pl. tincturi
17. [MDO] tinctură
18. [DER] tinctură (-ri), s. f. – Medicament obținut prin dizolvarea în alcool a elementelor active dintr-o plantă. Lat. tinctura (sec. XIX).
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL