1. [DEX '09] TIMONIER, timonieri, s. m. Marinar însărcinat cu manevrarea timonei și care transmite semnalele de legătură cu interiorul navei, cu alte nave sau cu coasta. [Pr.: -ni-er] – Din fr. timonier.
2. [MDA2] timonier sm [At: COSTINESCU / P: ~ni-er / V: (îvr) ~iar / Pl: ~i / E: fr timonier, it timoniere] Marinar însărcinat cu manevrarea timonei (2) și care transmite semnalele de legătură cu interiorul navei, cu alte nave sau cu coasta.
3. [DLRLC] TIMONIER, timonieri, s. m. Marinar de pe o navă de mare, însărcinat cu supravegherea cîrmei și cu transmiterea semnalelor de legătură cu interiorul navei, cu alte nave sau cu coasta. Pe punte era întuneric. Un timonier îi aduse jurnalul de bord în care trebuia să semneze. BART, E. 211. – Pronunțat: -ni-er.
4. [DN] TIMONIER s.m. Marinar însărcinat cu supravegherea și ținerea cîrmei unei nave și cu transmiterea semnalelor de pe bord. [Pron. -ni-er. / < fr. timonier, it. timoniere].
5. [MDN '00] TIMONIER s. m. marinar însărcinat cu manevrarea timonei. (< fr. timonier)
6. [Scriban] timoniér m. (ngr. timoniéri, d. it. -ére). Cîrmacĭ, cel ce ține cîrma.
7. [MDA2] timoniar sm vz timonier
8. [DOOM 3] timonier (desp. -ni-er) s. m., pl. timonieri
9. [DOOM 2] timonier (-ni-er) s. m., pl. timonieri
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL