1. [DEX '09] TILIȘCĂ, tiliști, s. f. Plantă erbacee cu rizomul târâtor, cu tulpina acoperită de peri moi, cu flori trandafirii dispuse în ciorchine (Circaea lutetiana). – Et. nec.
2. [MDA2] tilișcă sf [At: COTEANU, PL. 13 / V: (reg) tel~ / Pl: ~ști, ~ște / E: nct] (Reg) 1 Plantă erbacee perenă, cu rizom, cu tulpina acoperită cu peri moi, cu frunze opuse, pețiolate și cu flori mici, albe sau roșcate, așezate în raceme Si: (reg) iarba-vrăjitoarei, vărtilică, vrăjitoare (Circaea lutetiana). 2 Planta erbacee Circaea alpina.
3. [DLRLC] TILIȘCĂ, tiliști, s. f. Plantă erbacee cu rizomul tîrîtor, cu tulpina acoperită cu peri moi, cu flori trandafirii, dispuse în ciorchine (Circaea lutetiana).
4. [MDA2] telișcă2 sf vz tilișcă
5. [Scriban] telíșcă și tilíșcă f., pl. ște, ștĭ (cp. cu rus. telúška, vițică, bg. teleški, de vițel, și ung. Teliska, Tiliska, o localitate lîngă Sibiĭ). Trans. Vrotilică.
6. [DOOM 3] tilișcă s. f., g.-d. art. tiliștii; pl. tiliști
7. [DOOM 2] tilișcă s. f., g.-d. art. tiliștii; pl. tiliști
8. [DER] tilișcă (-ști), s. f. – Iarba-vrăjitoarei (Circaea luteniana). – Var. telișcă. Origine necunoscută. Explicația pornind de la sl. tĕlo „imagine” (Cihac, II, 407) sau de la sl. tĕlĭste (Conev 48), bg. teleški „de juncan” (Scriban) nu satisface. Poate este o simplă var. cu schimb. de suf. de la tilincă „fluier”, dacă s-a dezvoltat vreun sens din rădăcina cu această semnificație, cf. trulișcă.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL