Definiție și ce înseamnă tîlcui

1. [DEX '09] TÂLCUI, tâlcuiesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) 1. A explica, a interpreta tâlcul unor fapte, al unor vorbe etc.; a tălmăci. 2. A traduce. [Prez. ind. și: tâlcui] – Din sl. tlŭkovati.

2. [MDA2] tâlcui [At: EUSTRATIE, PRAV. 37/8 / V: (reg) tel~ / Pzi: tâlcui, ~esc / E: slv тлъковати] 1 vt (Pop) A interpreta tâlcul (3) unor vobe, scrieri, fapte etc. Si: a comenta, (pop) a tălmăci (2). 2 vt (Pop) A explica (1). 3 vr (Înv) A se gândi (3). 4 vt (Îrg) A traduce (1). 5 vi (Reg) A pălăvrăgi.

3. [DEX '98] TÂLCUI, tâlcuiesc, vb. IV. Tranz. (Pop.) 1. A explica, a interpreta tâlcul unor fapte, al unor vorbe etc., a tălmăci. 2. A traduce. [Prez. ind. și: tâlcui] – Din sl. tlŭkovati.

4. [Șăineanu, ed. VI] tâlcuì v. a explica un text vechiu, a-l tălmăci. [Slav. TLŬKOVATI, a interpreta].

5. [MDA2] telcui v vz tâlcui

6. [DLRLC] TÎLCUI, tîlcuiesc, vb. IV. Tranz. (Astăzi rar) 1. A explica, a interpreta tîlcul unor fapte, vorbe, scrieri etc.; a tălmăci. S-a mirat neputîndu-și tîlcui de unde să vie această prefacere. SBIERA, P. 138. Le tîlcuiam toate înțelesurile și pildele lui. GORJAN, H. IV 142. 2. A traduce, a tălmăci. Cronos... pre limba noastră se tîlcuiește, timpul sau vremea. ISPIRESCU, U. 81. Învățătură despre a lumii orînduială... de pe grecie pe romînie tîlcuită. EMINESCU, N. 45. – Prez. ind. și: tîlcui (ARGHEZI, V. 181).

7. [Scriban] tîlcuĭésc v. tr. (vsl. tlŭkovati, a interpreta. V. ticluĭesc). Vechĭ. Rar azĭ. Interpretez, tălmăcesc, traduc. Pop. Staŭ la tîlc, la taĭfas, tăinuĭesc: babele tot tîlcuĭaŭ la poartă.

8. [DOOM 3] tâlcui (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tâlcuiesc, 3 sg. tâlcuiește, imperf. 1 tâlcuiam; conj. prez. 1 sg. să tâlcuiesc, 3 să tâlcuiască

9. [DOOM 2] tâlcui (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tâlcuiesc, imperf. 3 sg. tâlcuia; conj. prez. 3 să tâlcuiască

10. [MDO] tîlcui (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tîlcuiesc, conj. tîlcuiască)

11. [IVO-III] tâlcuesc, -uiască 3 conj., -uiam 1 imp.

12. [DRAM 2021] tâlcuí, tâlcuiesc, v.t. (pop.) A explica, a interpreta tâlcul unor fapte; a tălmăci. – Din sl. tlǔkovati „a interpreta” (Scriban, Șăineanu, DEX).

Sursă: DEX online sub licență GNU GPL

Alte articole interesante...

[MDA2] sterpetar sm [At: H XII, 227 / Pl: ~i / E: sterpet + -ar] […]
1. [DEX '09] STREPEZI, strepezesc, vb. IV. Refl. și tranz. A (se) produce o senzație […]
1. [DEX '09] STERPEZI vb. IV v. strepezi. 2. [DEX '09] STREPEZI, strepezesc, vb. IV. […]
1. [DEX '09] STERPEZIT, -Ă adj. v. strepezit. 2. [MDA2] sterpezit, ~ă a vz strepezit […]
1. [MDA2] sterpi v vz stârpi 2. [DEX '09] STÂRPI, stârpesc, vb. IV. 1. Tranz. […]
1. [MDA2] sterpăciune sf [At: BUDAI-DELEANU, LEX. / V: stârpici~, (îvr) stărpici~, (reg) stărpăciune[1], stăr~, […]
1. [MDA2] sterpie sf [At: PSALT. 62 / V: stâr~ / E: sterp + -ie] […]
1. [MDA2] sterpitate sf [At: BREZOIANU, R. 56 / Pl: ? / E: sterp + […]
Copyright 2026 © Explicativ.ro