1. [DEX '09] ȚIGĂNĂRIT s. n. (Înv.) Impozit care se plătea de către cei care aveau în posesie țigani robi. – Țigan + suf. -ărit.
2. [MDA2] țigănărit sn [At: NECULCE, L. 304 / Pl: ? / E: țigan + -ărit] Impozit care se plătea pentru țiganii (1) robi.
3. [CADE] ‡ȚIGĂNĂRIT sbst. Dare asupra Țiganilor ce-i avea cineva ca robi: au scăzut și desetina și ~ul și morăritul... care le scosese Mihai-Vodă (NEC.); numai odată au scos ~ul pentru o nevoie ce au avut atuncea, iară apoi n’au mai scos nici ~ul (LET.) [Țigan].
4. [DEX '98] ȚIGĂNĂRIT s. n. (Înv.) Impozit care se plătea de către cei care aveau în posesiune țigani robi. – Țigan + suf. -ărit.
5. [DLRLC] ȚIGĂNĂRIT s. n. (Învechit) Impozit care se plătea pentru țiganii robi. Darea nouă a țigănăritului se spune că n-a scos-o mai mult decît o dată. IORGA, L. I 478.
6. [Scriban] țigănărít n., pl. urĭ. Sec. 17. Bir pe Țiganĭ (pe robiĭ Țiganĭ pe care-ĭ avea boĭeru).
7. [DOOM 3] țigănărit (înv.) s. n.
8. [DOOM 2] țigănărit (înv.) s. n.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL