1. [DEX '09] TÂCÂI vb. IV v. tăcăi.
2. [MDA2] tâcâi vi [At: POLIZU / V: (pop) ~căi / Pzi: 3 ~ește, tâcâie / E: tâc2 + -ăi] (Pfm) 1 (D. ceasornice; îf tâcăi) A ticăi1 (1). 2 (D. inimă) A ticăi1 (2).
3. [DEX '09] TĂCĂI, tăcăiesc, vb. IV. Intranz. A scoate la intervale regulate sunetul exprimat prin interjecția „tac”. ♦ A ciocăni, a țăcăni. ♦ (Despre inimă) A zvâcni, a bate (ritmic). [Var.: tâcâi vb. IV] – Tac1 + suf. -ăi.
4. [DEX '09] TICĂI1, pers. 3 ticăie, vb. IV. Intranz. 1. (Despre ceasornice) A emite un sunet ritmic caracteristic în timpul funcționării; a face tic-tac. 2. (Despre inimă) A bate tare (sub efectul unei emoții puternice); a zvâcni, a palpita. – Tic1 + suf. -ăi.
5. [MDA2] tăcăi vi [At: MARIAN, O. II, 78 / Pzi: ~esc / E: tac1 + -ăi] (Pfm) 1 A scoate (la intervale regulate) sunetul exprimat prin interjecția „tac” Si: (reg) a țăcăni. 2 (D. ceasornice) A ticăi1 (1). 3 (D. inimă) A ticăi1 (2).
6. [MDA2] tâcăi v vz tâcâi
7. [MDA2] ticăi1 vi [At: DDRF / Pzi: 3 ~ește, ~e / E: tic1 + -ăi] 1 (D. ceasornice) A emite un sunet ritmic, caracteristic în timpul funcționării Si: (pfm) a tăcăi (2), a tâcâi (1). 2 (D. inimă) A bate tare (din cauza unei emoții puternice) Si: a palpita, a zvâcni, (pfm) a tăcăi (3), a tâcăi (2), (reg) a tăcâti.
8. [DLRLC] TĂCĂI, tăcăiesc, vb. IV. Intranz. A scoate la intervale regulate sunetul exprimat prin interjecția «tac». Pasărea aceasta uneori, cînd zboară, tăcăiește cu ciocul, ca și cînd s-ar lovi două scîndurele. MARIAN, O. II 78.
9. [DLRLC] TICĂI1, ticăiesc, vb. IV. Intranz. 1. (Despre inimă) A bate tare (sub efectul unei emoții puternice); a zvîcni, a palpita. Parcă mie nu-mi ticăie inima? DUMITRIU, P. F. 12. Dar dacă n-o vrea? întrebă Vitalia cu inima ticăind. STĂNOIU, C. I. 206. 2. (Despre ceasornice) A emite un sunet ritmic, caracteristic mașinăriei în funcție; a face tic-tac. Un ceasornic pe un scrin mai ticăia ca o inimă bolnavă. ANGHEL-IOSIF, C. L. 79. – Variantă: tîcîi (ISPIRESCU, L. 60) vb. IV.
10. [DLRLC] TÎCÎI vb. IV v. ticăi1.
11. [Șăineanu, ed. VI] tăcăì v. a bate repede, a pulsa: îi tăcăia inima de frică ISP. [V. tac!].
12. [Șăineanu, ed. VI] ticăì v. a face tic-tac, a palpita: inima începu să-i ticăe. [Onomatopee].
13. [Scriban] tícăĭ v. intr. V. tîcîĭ.
14. [Scriban] tîcîĭ, a -í v. intr. (d. tîc-tîc). Fam. Fac tîc-tîc: a-țĭ tîcîi inima de frică. – Și tícăĭ (Dolj): le ticăĭa la toțĭ inimile (Doina 2-3, 39). V. bîcîĭ.
15. [DOOM 3] tăcăi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tăcăiesc, 3 sg. tăcăiește, imperf. 1 tăcăiam; conj. prez. 1 sg. să tăcăiesc, 3 să tăcăiască
16. [DOOM 3] ticăi1 (a ~) (a face tic-tac) vb., ind. prez. 3 ticăie, imperf. 3 pl. ticăiau; conj. prez. 3 să ticăie
17. [DOOM 2] tăcăi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tăcăiesc, imperf. 3 sg. tăcăia; conj. prez. 3 să tăcăiască
18. [DOOM 2] ticăi1 (a ~) (a face tic-tac, a palpita) vb., ind. prez. 3 ticăie, imperf. 3 sg. ticăia; conj. prez. 3 să ticăie
19. [MDO] ticăi (ind. prez. 3 sg. și pl. ticăie)
20. [IVO-III] tâcâesc, -âiască 3 conj., -âiam 1 imp.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL