1. [DEX '09] TIBETAN, -Ă, tibetani, -e, adj., s. m. și f. 1. S. m. și f. Persoană originară sau locuitor din Tibet. 2. Adj. Care aparține Tibetului sau tibetanilor (1), privitor la Tibet ori la tibetani. ♦ (Substantivat, f.) Limbă vorbită în Tibet. – Din fr. tibétain.
2. [MDA2] tibetan, ~ă [At: V. ROM. octombrie 1955, 143 / Pl: ~i, -e / E: Tibet + -an cf fr tibétain] 1-2 smf Persoană care face parte din populația de bază a Tibetului sau este originară de acolo. 3 smp Populația de bază a Tibetului. 4-5 a Caracteristic Tibetului sau tibetanilor (3). 6-7 a Referitor la Tibet sau la tibetani (3). 8 a Din Tibet.
3. [DEX '98] TIBETAN, -Ă, tibetani, -e, adj., s. m. și f. (Persoană) din Tibet. – Din fr. tibétain.
4. [MDN '00] TIBETAN, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Tibet. ◊ (s. f.) limbă din grupul tibeto-birman, cu numeroase dialecte, vorbită în Tibet, Pakistan, Birmania și Nepal. (< fr. tibétain)
5. [DOOM 3] tibetană (limbă) s. f., g.-d. art. tibetanei
6. [DOOM 2] *tibetană (limbă) s. f., g.-d. art. tibetanei
7. [DOOM 3] tibetan adj. m., s. m., pl. tibetani; adj. f., s. f. tibetană, pl. tibetane
8. [DOOM 2] *tibetan adj. m., s. m., pl. tibetani; adj. f., s. f. tibetană, pl. tibetane
9. [DE] CHINO-TIBETANE adj. Limbi ~ v. sino-tibetane.
10. [DE] SINO-TIBETÁNE adj. Limbi ~ = familie de limbi vorbite în Asia și cuprinzând două mari ramuri: thai chineză sau thino-siameză (limba chineză și grupul thai) și tibeto-birmană (limbi vorbite în Tibet, Nepal, NE Indiei, E Bangladeshului și în Uniunea Myanmar). Sin. chino-tibetane.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL