1. [DEX '98] PUNGULIȚĂ, pungulițe, s. f. 1. Diminutiv al lui pungă; punguță. 2. Plantă erbacee de culoare verde-deschis, cu miros neplăcut, cu flori mici, albe, dispuse în inflorescență (Thlaspi arvense). – Pungă + suf. -uliță.
2. [DFL] THLASPI L., TLASPI, PUNGULIȚĂ, fam. Cruciferae. Gen originar din Emisfera Nordică, cca 58 specii, erbacee, anuale, bianuale sau perene. Frunze radicale, de obicei în rozetă, întregi său dentate, cele tulpinale cu baza cordată sau sagitată, alterne, fără stipele. Flori albe sau roz, hermafrodite, cu înveliș floral dublu (4 sepale, 4 petale lung-ungulate, 6 stamine libere fără apendice, stil simplu și stigmat întreg sau bilobat), dispuse în raceme. Fruct, siliculă aripată.
3. [DFL] Thlaspi alpestre L. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori albe sau lila-roșietice (stamine libere fără apendice), dispuse în raceme. Frunzele din rozetă sînt eliptice sau spatulate, întregi, glauce, cele caulinare sesile, cuprind tulpina, slab-dentate. Plantă anuală, cca 0,25 m înălțime, tulpină erectă.
4. [DFL] Thlaspi alpinum Crantz. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori albe (antere galbene), dispuse într-o inflorescență racemoasă. Frunzele radicale (formează o rozetă) sînt lung-pețiolate, rotund-ovate, cele caulinare lanceolate, cuprind tulpina. Plantă erbacee, înaltă de cca 10 cm, tulpina erectă, neramificată, înfrunzită.
5. [DFL] Thlaspi rotundifolium (L.) Gaud. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori mici, stelate, purpurii-pal, parfumate (antere galbene) dispuse într-un ciorchine rar. Frunze puțin suculente, cele radicale glauce, groase, formînd o rozetă, cele caulinare lat-lanceolate, sesile, alterne. Plantă erbacee, înaltă de cca 10 cm, tulpini neramificate.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL