1. [MDA2] teșmec sn [At: SCRIBAN, D. / V: (reg) cheșmeci, ~echi / Pl: ~uri / E: ger Techtelmechtel] (Buc; Mol) 1 Înșelătorie. 2 (Îf cheșmeci) Afacere secretă. 3 Faptă făcută pe ascuns.
2. [Șăineanu, ed. VI] teșmec n. Mold. înșelătorie. [Origină necunoscută].
3. [Scriban] teșméc n., pl. urĭ (turc.). Mold. Rar. Înșelătorie.
4. [MDA2] teșmechi sn vz teșmec
5. [DAR] teșmec, teșmecuri, s.n. (înv.) înșelătorie.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL