1. [MDA2] teselat, ~ă a [At: NAUM, IST. ART. 116 / S și: ~tesse~ / Pl: ~ați, ~e / E: fr tesselé] (Aht) Care este format din curburi mici de piatră sau din alt material, dispuse adâncit și în relief, alternativ.
2. [DEX '09] ȚESĂLA, țesal, vb. I. Tranz. 1. A curăța, a peria un animal cu țesala (1). 2. Fig. (Fam.) A bate zdravăn. [Prez. ind. și: țesăl] – Din țesală.
3. [MDA2] cearsăli v vz țesăla
4. [MDA2] săcela v vz țesăla
5. [MDA2] sărcela v vz țesăla
6. [MDA2] săsăla v vz țesăla
7. [MDA2] sâcerla v vz țesăla
8. [MDA2] secela[1] v vz țesăla
9. [MDA2] seceli v vz țesăla
10. [MDA2] sețela v vz țesăla
11. [MDA2] țesăla [At: DOSOFTEI, V. S. octombrie 90v/14 / V: ~sela (Pzi: țesel, țeasel, țeselez), (reg) țis~, țers~[1], țecs~[2], țeptăla[3], țeșăla, (îrg) ces~[4] (Pzi și: ceasăl), (reg) cis~[5], ceșela[6], ceșăla[7], cers~[8] (Pzi și: cearsăl, 3 cearsălă, cearsălează) cersăli[9], cearsăli, cercela[10], cecela[11], cercina[12], cios~[13], ciosola[14] (Pzi: ciosoal), ciors~[15] (Pzi și: cioarsăl), ciorsola[16] (Pzi: cioarsol), săcela, seceli, sețela, sărcela, sâcerla, săs~ / Pzi: țesăl (A și, reg: țesăl), (reg) țeasăl, țesal, țesălez / E: țesală] 1 vt A curăța un animal cu țesala (1). 2-3 vtr (Fam; gmț; d. oameni; îf cesela) A (se) curăța (1-2). 4-5 vtr (Fam; gmț; d. oameni; îaf) A (se) pieptăna. 6-7 vtr (Fam; gmț; d. oameni; îaf) A (se) îmbrăca curat și frumos. 8-9 vtr (Fam; gmț; d. oameni; îaf) A (se) găti. 10 vr (Reg; fig) A umbla de colo-colo. 11 vt (Îvr) A zgâria carnea de pe corpul cuiva, pentru a-l tortura. 12 vt (Fam; fig) A bate (tare) pe cineva. 13 vt (Reg; d. o mașină de cusut) A lăsa firul de ață neîntins pe dedesubt, formând un fel de lațuri, de la o împunsătură la alta. 14 vt (Îvr) A da cuiva de mâncare și de băut pe săturate.
12. [MDA2] țesela v vz țesăla
13. [MDA2] țeșăla v vz țesăla
14. [MDA2] țisăla v vz țesăla
15. [CADE] ȚESĂLA, Mold. CESĂLA (-ăl), SĂCELA (-el) vb. tr. 1 A peria cu țesala: vizitiul... în loc de a da calului ovăs, el îl țesăla și îl spăla cîte de două ori în zi (ȚICH.) ¶ 2 fig. F A trage o bătaie: Îl țesală bine, îI smulge și-l lasă bătut măr (PANN).
16. [DLRLC] CERSĂLA vb. I v. țesăla.
17. [DLRLC] CERSĂLI vb. IV v. țesăla.
18. [DLRLC] CESĂLA vb. I v. țesăla.
19. [DLRLC] ȚESĂLA, țesăl, vb. I. Tranz. 1. A curăța, a peria cu țesala. Vezi de țesală caii, după moda nouă care am aflat-o aici, și-i întărește cu orz. SADOVEANU, B. 289. Fata... s-a dus în grajd și și-a ales un cal bun, și-l hrăni bine, și-l țesălă frumos. RETEGANUL, P. III 13. Fata... se duse să-și adape și să-și țesale singură călușelul și singură să-i dea de mîncare. POPESCU, B. I 59. ◊ Absol. Hai, Drăghici... De țesală, înșală, Pe vînătu-l scoate afară. TEODORESCU, P. P. 612. 2. Fig. A bate, a chelfăni. (Cu pronunțare regională) Toți, treziți, pun pe el mîna, unu-l leagă, altu-l ține, Unu-l țasălă oleacă, cetluindu-l colea bine. EMINESCU, L. P. 127. – Variantă: (regional) cesăla vb. I.
20. [Șăineanu, ed. VI] țesălà v. 1. a curăța cu țesala; 2. fam. a bate tare. [Abstras din țesală].
21. [Scriban] țesál, V. cesal.
22. [DOOM 3] !țesăla (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. țesal, 3 țesală; conj. prez. 1 sg. să țesal, 3 să țesale; imper. 2 sg. afirm. țesală
23. [DOOM 2] țesăla (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. țesal/țesăl, 2 sg. țesali/țesăli, 3 țesală; conj. prez. 3 să țesale/să țesăle
24. [IVO-III] țesăl, -săli 2, -sală 3, -sale 3 conj.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL