1. [DEX '09] TESCUI, tescuiesc, vb. IV. Tranz. A presa struguri, fructe, pentru a stoarce mustul; a pune la teasc. ♦ Fig. A strânge, a apăsa, a îndesa; a ticsi. – Din sl. tĕskovati.
2. [MDA2] tescui [At: CORESI, EV. 526 / Pzi: ~esc / E: teasc + -ui] 1 vt (C. i. struguri, fructe etc.) A presa pentru a stoarce mustul. 2 vt (Reg; c. i. brânză, caș) A apăsa cu teascul. 3 vt (Înv) A supune (pe cineva) la supliciu cu teascul (5) Si: a chinui, a tortura. 4-5 vtr (Înv; fig) A (se) chinui (4, 7). 6 vt (Pop; fig; c. i. obiecte, ființe etc.) A îndesa. 7 vt (Îvr) A tipări cu ajutorul teascului (7).
3. [DLRLC] TESCUI, tescuiesc, vb. IV. Tranz. 1. A presa pentru a stoarce ceva; a pune la teasc. (Refl. pas.) [Cașul] se sară și se tescuiește spre a se scurge apa din el. I. IONESCU, D. 403. ♦ Fig. A strînge, a apăsa, a îndesa. Fără să îmi pot tescui în mine nemulțumirea... am cam început să mă împac cu ideea că tata n-a agonisit avere. CAMIL PETRESCU, U. N. 30. Fără voie el se uită la palma care a tescuit și frămîntat mărgelele, ca și cum ar fi voit să o mustre de păcatul făcut. GANE, N. II 29. 2. A umple (ceva) prin îndesare; a îndesa, a ticsi. Puse mîna ca să-și pipăie portofelul tescuit cu hîrtii. SLAVICI, N. II 311.
4. [Șăineanu, ed. VI] tescuì v. a stoarce cu teascul. [Slav. TĬESKOVATI].
5. [Scriban] tescuĭésc v. tr. (vsl. tĭeskovati sen, a se tescui, tiskati, a tescui. V. ticsesc). Pun la teasc (storc orĭ îndes).
6. [DOOM 3] tescui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tescuiesc, 3 sg. tescuiește, imperf. 1 tescuiam; conj. prez. 1 sg. să tescuiesc, 3 să tescuiască
7. [DOOM 2] tescui (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tescuiesc, imperf. 3 sg. tescuia; conj. prez. 3 să tescuiască
8. [MDO] tescui (ind. prez. 1 sg. și 3 pl. tescuiesc, conj. tescuiască)
9. [IVO-III] tescuesc, -uiască 3 conj., -uiam 1 imp.
10. [Argou] tescui, tescuiesc v. t. (intl.) a ancheta sever pe cineva.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL