1. [MDA2] teșcoavă sf [At: PĂCALĂ, M. R. 454 / V: (reg) tiș~, țe~ / Pl: ~ve / E: ns cf teașcă] (Reg) 1 Burduf mic de piele (care servește la păstrarea unei cantități de 2-5 kg de brânză). 2 Vas în care se stoarce cașul. 3 (Pex) Resturi de la tescuirea cașului. 4 Mucegai care se face pe caș în timpul dospitului. 5 Teșcău. 6 Pungă de piele în care se țin diferite obiecte. 7 (Fig; dep) Persoană șubrezită de boală sau de bătrânețe. 8 (Fig; dep) Obiect uzat.
2. [MDA2] tișcoavă sf vz teșcoavă
3. [MDA2] țeșcoavă sf vz teșcoavă
4. [DAR] teșcoavă, teșcoave, s.f. (reg.) 1. burduf mic. 2. bășică uscată; teșcău. 3. persoană, lucru vizat.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL