1. [MDA2] terfăriță sf [At: MARIAN, NU. 619 / V: (reg) târfar~, târ~, ~far~, ~feli~ (A și: ter~), ~fer~ / Pl: -țe / E: terfar + -iță] (Trs; Mun) Persoană (rudă sau prietenă) care însoțește mireasa și are grijă de hainele ei Si: (reg) terfăroaie.
2. [DLRLC] TERFĂRIȚĂ, terfărițe, s. f. (Regional; și în forma tîrfariță) Rudă sau prietenă a miresei care o însoțește pe aceasta și are grijă de hainele ei. În carul cu vesmintele miresei șade numai tîrfarița. MARIAN, NU. 619. – Variantă: tîrfariță s. f.
3. [DLRM] TERFĂRIȚĂ, terfărițe, s. f. (Reg.) Rudă sau prietenă a miresei, care o însoțește și are grijă de hainele ei. – Din terfar (puțin folosit, < tearfă) + suf. -iță.
4. [MDA2] târfariță sf vz terfăriță
5. [MDA2] târfăriță sf vz terfăriță
6. [MDA2] terfariță sf vz terfăriță
7. [MDA2] terfeliță2 sf vz terfăriță
8. [MDA2] terferiță sf vz terfăriță
9. [DLRLC] TÎRFARIȚĂ, s. f. v. terfăriță.
10. [DAR] terfăriță, terfărițe, s.f. (reg.) rudă sau prietenă a miresei.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL