1. [MDA2] țepui1 vi [At: I. IONESCU, D. 384 / Pzi: ~esc / E: țep2 + -ui] 1 (Rar) A încercui printr-un cordon de soldați Si: a străjui. 2 (Mol) A ține în carantină Si: a izola.
2. [MDA2] țepui2 [At: SADOVEANU, O. VIII, 348 / Pzi: ~esc / E: țeapă + -ui] 1 vt (Rar) A bate un șir de pari1 pentru a închide, a îngrădi etc. 2-3 vtr (Fam) A înșela sau a fi înșelat. 4-5 vtr (Fam) A fura sau a fi furat.
3. [MDA2] țepuie sf [At: A III, 2 / Pl: țepui / E: țeapă + -uie] 1-2 Țepușă (3, 6).
4. [DOOM 3] +țepui (a ~) (arg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. țepuiesc, 3 sg. țepuiește, imperf. 1 țepuiam; conj. prez. 1 sg. să țepuiesc, 3 să țepuiască
5. [Argou] țepui, țepuiesc v. t. a escroca, a înșela, a fraieri
6. [DAR] țepui, țepuiesc, vb. IV (reg.) a încercui cu un cordon de soldați; a străjui; a izola.
Sursă: DEX online sub licență GNU GPL